CRIULENI : MOZAIC ISTORIC

MOZAIC ISTORIC

Adrian Ciubotaru – născut în satul Oniţcani, Criuleni în familia de pedagogi a lui Petru Ion Ciubotaru (om de cultură şi ateu). Arhitect, absolvent al Academiei de arte plastice al URSS, membru al Institutului regal al Arhitecţilor Britanici. Căsătorit în Londra, unde locuieşte în prezent. A participat la concursul de proiecte a Stemei de stat a Republicii Moldova, propunând un proiect destul de original cu o bază ştiinţifică indiscutabilă. Proiectul era bazat pe stema istorică a Moldovei, plasată pe Cetatea Albă (azi Belgorod-Dnestrovsc, Ucraina). Cu regret, coletul poştal cu proiectul propus a venit de la Londra cu o întârziere de aproape de 2 săptămâni, după aprobarea actualei steme. Proiectul în cauză se păstrează în muzeul de istorie şi etnografie Criuleni.

Simion Zamşa – cunoscut pictor-grafician, născut în satul Oniţcani, Criuleni, absolvent al Institutului de arte plastice din Sankt-Peterburg. Şi-a căpătat renume prin ilustrarea excelentă a culegerii de versuri a lui Nicolae Dabija „Aripi sub cămaşă”. (Editura „Literatura artistică”1989).

Iacov Rusu – din Oniţcani, Criuleni. În anul 1943-1944 – membru al organizaţiei ilegale antifasciste din Chişinău.

Igor Şevciuc (1967-1986) – din Criuleni.

Grigore Ţurcanu – din Corjova.

Anatolie Popov şi Leonid Cosovanu (1962-1981) din Dolinnoe.

Tudor Efros (1968-1987) – din Drăsliceni.

Ion Racu (1964-1983) din Bălăşeşti – participanţi ai războiului sângeros dus de Imperiul sovietic în Afganistan pentru susţinerea guvernului marionetă-procomunist.

Veaceslav Vatamaniuc – arhitect, autorul blazonului localităţii Criuleni, aprobat de Sesiunea Sovietului de orăşel Criuleni la 30 noiembrie 1990.

Serghei Fomin – istoric, publicist moscovit, cercetător neobosit. A lucrat în anii 1970 în calitate de colaborator al gazetei raionale „Biruitorul” Criuleni. A publicat trei monografii care oglindesc diferite aspecte ale istoriei Moldovei. A fost printre primii, care au scos din colbul timpului viaţa şi opera lui Ion Sîrbu – fabulist basarabean de la mijlocul sec. XIX fost moşier din Maşcăuţi, Criuleni.

„Băieţi de dobă” – echipa raionului Criuleni la concursul televizat pentru tineret „TVC”, desfăşurat pe parcursul anilor 1979-1982. Din componenţa acestei echipe făceau parte tineri şi tinere cu un înalt spirit al agerimii, satirei şi umorului. Pe parcurs echipa a avut doi căpitani: ziaristul Vlad Vlas din Cricova şi regizorul din Dubăsarii Vechi Constantin Braguţă. În 1982 echipa „Băieţi de dobă” a cucerit titlul de „Laureat al concursului televizat „TVC” plasându-se pe locul întâi. Printre cei mai activi şi consecvenţi „Băieţi de dobă” erau Gheroghe Lungu şi Ion Schidu din Dubăsarii Vechi, Andrei Ciorbă din Cruglic, Natalia şi Iurie Cumpătă, Maria Mîţu, Maria Ghiluţă, Alexandru Moraru din Criuleni. Desigur că succesele „Băieţilor de dobă” partea leului îi aparţine strălucitului regizor şi actor de teatru şi film Gheorghe Urschi.

Gheoghe Ghimpu – fost disident, deţinut al lagărelor comuniste, unul din iniţiatorii mişcării Democratice pentru susţinerea restructurării, actualmente deputat al Parlamentului. Pentru cei care doresc să cunoască această personalitate – studiaţi articolul din gazeta „Nezavisimaia Moldova”, nr.43 din 24 decembrie 1991.

Iulita Zamşa – originară din Oniţcani, Criuleni, o femeie harnică şi bună la inimă, numită de lucrătorii de cultură din raion o enciclopedie a folclorului autentic. Cunoaşte zeci şi sute de cântece, ghicitori, proverbe, descîntece etc. auzite din bătrîni. Cabinetul metodic al Casei raionale de cultură din Criuleni a făcut mai bine de o sută de înregistrări cu Dumneaei. Televiziunea naţională a pregătit şi a lansat în eter cîteva emisiuni cu participarea Iulitei Zamşa.

Sandu Alexandru – talentat pictor din Criuleni, absolvent al Institutului Unuional de arte plastice din Sankt-Peterburg. Câteva lucrări îi sunt expuse în sălile muzeului de istorie şi etnografie Criuleni. Pînzele au fost executate în 1988 şi sunt întitulate: „Cu fuiorul prins la brîu”, „Mama ţese zestre fetei”, „La ghilit” şi „În jurul teascului”. Fiind un bun cunoscător al etnografiei autohtone, pictorul Sandu Alexandru a respectat în lucrările sale integral coloritul naţional caracteristic Moldovei centrale.

Boris Dânga – eminent, pedagog, a fost mai bine de două decenii, director al şcolii medii nr.1 din Criuleni, are lucrări pedagogice publicate, distincţii guvernamentale.

„Şăzătoare” – grup etnofolcloric din Criuleni, fondat în septembrie 1983 din iniţiativa Dnei Parascovia Munteanu, şefa direcţiei de cultură a raionului. „Şăzătoare” este laureat a mai multe concursuri republicane, unionale şi internaţionale. De un deosebit succes s-a bucurat formaţia la concursul internaţional din România „Băile Herculane – 1991”. Printre cei mai activi membri ai „Şăzătoarei” se numără Dumitru Beşliu, Claudia Şerşun, Elena Andreev, Nicolae Mihu, Larisa Breanic ş.a.

În repertoriul său grupul etnofolcloric „Şăzătoare” are incluse numai cântece, jocuri, proverbe, ghicitori din folclorul local, din părţile Criuleniului. În prezent este în pregătire noul program, care va fi prezentat la un concurs internaţional din Franţa.

Iarmarocul din Criuleni.

În a doua jumătate a secolului XIX în Basarabia centrală, alături de Orhei, un rol important al comerţului de Iarmaroc îl avea şi cel din Criuleni. Aici iarmaroacele aveau un loc important 1-2 ori pe săptămână,  unde se adunau pînă la 700 de oameni. La dispoziţia cumpărătorului erau puse poamă, vin, tutun, nuci, cai, vite mari cornute, butoaie, roţi, oale, miere de albine; peşte, covoare, coşuri împletite ş.a.

În judeţul Orhei cu îndeletniciri meşteşugăreşti pentru vînzare se ocupau aproximativ 670 oameni, dintre care 70 de bărbaţi – cu confecţionarea obiectelor din lemn (dogari, mobilieri, lemnari…).

Tutun din Maşcauţi

Spre sfârşitul secolului XIX în Basarabia cel mai bun tutun era considerat cel crescut în satele Maşcauţi şi Molovata din judeţul Orhei. Puţin mai inferior era cel din judeţul Chişinău, crescut pe pământuri „obosite” şi hrănite cu îngrăşăminte. Tutunul din Soroca era de două ori mai inferior decît cel din judeţele Orhei şi Chişinău.

Anişoara Boaghe – locuitoare a satului Hîrtopul Mare, Criuleni, autoare a poeziei de protest „Măi cazace” îşi exprimă prin vers indignarea faţă de fărdelegile separatiştilor şi a cazacilor mercenari, veniţi în ajutorul guvernului-fantomă de la Tiraspol. Pentru prima dată a răsunat poezia în cadrul emisiunii „Telematinal” din 11 aprilie 1992.

„Izvoarele din Oniţcani”

E un colectiv etnofolcloric format în 1983 de domnul Tudor Colac. Ansamblul culege folclor muzical din părţile locului, mai ales, de la Iulita Zamşa, o mare cunoscătoare a folclorului autentic. Băieţii din formaţie, care mânuiesc de minune fluierul, buciumul şi alte instrumente naţionale, au fost laureaţii ai mai multor concursuri republicane şi internaţionale: „La vatra horelor”, „Rapsozii Moldovei” ş.a.

Iordache Donici – moşier, ctitor al bisericii din satul Micleşti (Criuleni) construită din piatră în 1802 sub forma unei cruci. O construcţie arhitectonică originală. În anii regimului comunist a fost pângărită.

Clădirea şcolii sportive din Criuleni

Situată pe strada 31 august, lângă magazinul universal a fost construită cu mai bine de un secol în urmă. Pe vremuri în incinta ei se afla Sinagoga, local, în care evreii îşi desfăşurau ritualurile religioase. Odată cu venirea puterii sovietice, localul a fost pângărit, fiind transformat în club, în care se organizau dansuri. Tot aici se demonstrau şi pelicule cinematografice. Mai târziu şi-a avut sediu casa raională a pionerilor, baza turistică pentru copii, iar în prezent – şcoala sportivă.

Anatolie Verdeş

Lucrător al sectorului zootehnic din colhozul „Cotovschi” care a fost asasinat lângă propria-i casă în perioada primilor ani de restructurare pentru tendinţa acestuia spre triumful adevărului şi al publicităţii.

Sergiu Matei Nica (20 august 1917, Holercani, plasa Criuleni, judeţul Orhei – 17 august 1973, Bucureşti). A studiat la Seminarul Teologic şi Facultatea de Teologie din Chişinău. Ca seminarist, conduce revista şcolară „Limba noastră” şi colaborează la revistele „Raza” şi „Luminătorul”. A publicat versuri, nuvele, fragmente de roman, reportaje, cronici, recenzii şi traduceri în publicaţiile „Gazeta Basarabiei”, „Basarabia literară”, „Cuvînt moldovenesc”, „Viaţa Basarabiei”, „Din trecutul nostru”, „Zorile”. I-au apărut volumele de versuri „Aluviuni” (1940) şi „Furtuni pe Nistru” (1943). Pînă în 1968 nu mai scrie din cauza împrejurărilor potrivnice (condamnat politic patru ani), iar din perioada 1968-1973 s-au păstrat manuscrise inedite la soţia scriitorului. Mama lui Sergiu Matei a fost soţie de preot, Ana Iacub, fiică de protopop din Oniţcani, Criuleni, judeţul Orjei. Tamara, sora sa (căsătorită Gherghiu) doctoriţă, pensionară, este în viaţă, în Bucureşti. Mai amănunt vezi gazeta „Literatura şi arta” nr.50 1993.

La comanda Muzeului de istorie şi etnografie, Criuleni pictorul Vlad Neniţă a restituit după fotografii portretul în ulei a acestei personalităţi marcante.

Vladimir Nicu – istoric, om politic şi patriot înflăcărat din Republica Moldova. Născut în satul Boşcana, Criuleni. A publicat în 1991 la editura „Universitas” din Chişinău o lucrare fundamentală bibliografică în 2 volume „Localităţile Moldovei în documente şi cărţi vechi”. Domnul V. Nicu este întemeietorul partidului naţional creştin din RM, de orientare politică radicală. La alegerile din 27 februarie, curent, acest partid n-a acumulat numărul necesar de voturi pentru a intra în parlament.

Iurie Ciorbă – profesor de istorie la şcoala medie din satul Maşcauţi, Criuleni. A făcut curs de bookmaker organizat de societatea pe acţiuni „Brăţara de aur” din Chişinău. Aceasta este o profesie nouă, persoanelor care au îmbrăţişat-o li se mai spune – „omul cu ciocanul”, de a cărei măiestrie şi artă oratorică depinde rezultatul licitaţiei.

Chiriac Atanasie – născut la 25 martie 1891 în comuna Corjova, judeţul Lăpuşna (în prezent sat a raionului Criuleni). Absolvent al cursurilor inferioare de liceu (curs mediu) – autodidactic. Nu a făcut parte din nici un partid, dar a optat pentru fracţia blocului Moldovenesc. A fost delegat pentru a face parte din Sfatul Ţării de către Congresul Militarilor Moldoveni din 20 octombrie 1917. A fost deputat în Sfatul Ţării din prima zi (21 noiembrie 1917) şi pînă în ultima (27 noiembrie 1918). Basarabean, de profesie agricultor, a fost prezent la memorabila zi de 27 martie 1918, votând pentru unirea Basarabiei cu România.

„Deschiaburirea” – metodă stalinistă violentă de confiscare a bunurilor oamenilor gospodari din satele Moldovei şi deportarea lor în Siberia ş.a. „Într-un şir de sate din raionul Vadul-lui-Vodă s-au comis furturi ale averii celor deportaţi, care era procurată cu  preţuri de nimic de lucrătorii de răspundere” – ne relatează un document din fosta arhivă a PCM – reprezentanţii comitetului raional de partid Mereşco şi Obrazumov au avut o atitudine iresponsabilă faţă de organizarea muncii de evidenţă şi păstrare a averii confiscate. Înregistrarea averii începea în a doua şi a treia zi după deportare şi se efectua necompetent: cerealele, făina nu se cântăreau, cantitatea se stabilea la ochi. În 8 gospodării nu s-a dus nici o evidenţă. Nu era organizată paza averii. Din cele 43 covoare confiscate, la depozit au ajuns numai 10, fiind realizat doar unul, iar 42 au fost furate. Secretarul CR de partid Vitviţchii, aflându-se în deplasare de serviciu în satul Hulboaca, sovietul sătesc Grătieşri, în exerciţiul funcţiunii, şi-a însuşit 100 litri de vin confiscat, judecătorul popular Verlan s-a căpătuit la sovietul sătesc Grărieşti cu o pendulă, un fotoliu, înainte de a fi preţuite, lăsînd în schimb o chitanţă cu ştampila judecătoriei populare.

Preşedintele comitetului executiv raional, Plahatnîi, şi-a însuşit în sovietul sătesc Drăsliceni două covoare mari, o canapea, cinci perne de puf şi alte obiecte de preţ. Au fost înregistrate numeroase cazuri de furt şi din partea vecinilor celor deportaţi.

Şcoala estetică duminicală pentru preşcolari din Criuleni

Asemenea şcoli se bucură de o mare popularitate în ţările Europei Occidentale şi America. A fost deschisă la 1 septembrie 1992 din iniţiativa dnei Parascovia Munteanu şi susţinută de membrii societăţii de cultură „Dimitrie Cantemir” din Criuleni. Copiii trec cursuri elementare şi accesibile la limbile moderne (engleză, franceză), muzică, dans, arta plastică. În afară de acestea profesorii sînt antrenaţi în diferite jocuri distractive şi exerciţii cognitive. Aceasta este o şcoală a manierelor frumoase. Despre autoritatea şcolii vorbeşte faptul, că numai după trei luni de existenţă, numărul copiilor s-a dublat, cu toate că pentru frecventarea ei părinţii trebuie să plătească, ce-i drept o sumă simbolică.

Rodica Coreţchi – solistă a ansamblului „Busuioc moldovenesc” (conducător Tamara Darie) a Universităţii din Moldova. Născută în satul Bălăşeşti, Criuleni. A absolvit cu menţiune şcoala pedagogică din Orhei, în prezent studentă la Universitate. A evoluat cu succes în cadrul multor concerte, inclusiv şi la Televiziunea Naţională. Cucereşte spectatorul cu vocea sa catifelată şi irepetabilă.

Ion Proca – cunoscut publicist, prozator şi poet originar din satul Coloniţa. Om de bună credinţă.  Lucrări publicate.

Grigore Gruşevschi – poliţist la secţia de interne Criuleni, căzut în războiul pentru independenţa şi integritatea Moldovei în noaptea de 9 spre 10 mai 1992, apărând satul Coşniţa.

Valentina Calistru – născută în satul Oniţcani. Solistă la Teatrul de Operă şi Balet din Moldova. O voce extraordinară. A interpretat rolul Ruxandei în opera lui Gheorghe Mustea, rolul Lisei din „Dama de pică”, rolul Tatiani din „Evghenii Oneghin” etc.

Ion Cojocaru – pedagog din Criuleni, primul redactor al gazetelor radiofonice raionale. Are poezie publicată .

Şcoala de arte plastice pentru copii din Criuleni – deschisă în centrul raional în iulie 1989 în urma eforturilor şefului direcţiei de cultură, dnei Parascovia Munteanu. Corpul didactic alcătuit din absolvenţii şcolii republicane de arte plastice, locuitori băştinaşi din Criuleni. Primul director – Andrei Lungu.

Răut – rîu, afluent al Nistrului, curge printr-o vale frumoasă prin mijlocul Basarabiei. Pe Răut s-a dat bătălia între oastea lui Aron-Vodă şi rebelii în 1952. Pe vremuri bogat în peşte, dar în prezent adus de omul contemporan într-o stare deplorabilă. Malurile rîului în trecut erau împînzite cu trestie de stuf, care era folosită de locuitorii satelor Maşcauţi, Bălăneşti, Jăvreni, Răculeşti şi Ustia în calitate de combustibil şi ca material de construcţie, în deosebi la acoperitul caselor.

Parascovia Munteanu – un bun organizator,  eminent lucrător de cultură din republică şi Uniune (fosta), mai bine de un deceniu a condus secţia de cultură Criuleni. Este o persoană cu o energie inepuizabilă şi un caracter contradictoriu. A adus renume la raionul nostru departe de hotarele republicii prin intermediul colectivelor artistice formate şi susţinute de domnia sa.Este o personalitate de o rară inteligenţă la baza căreia se află un intelect avansat pe care îl valorifică cu măestrie în interesul societăţii.

Şcoala tehnică-profesionlă nr.65 din Criuleni

Şcoală unde sunt pregătiţi muncitori calificată pentru şantierele de construcţii din Moldova. Concomitent elevii primesc şi studii generale. A fost deschisă în august 1975 pe baza unui „combinat de învăţămînt”. Atunci se numea ŞTP-23. Primul director – Nicolai Serghei Buşcov, un bun şi devotat comunist, care a adus cadre „didactice” din toate colţurile Rusiei, asigurându-i cu apartamente într-un termen extraordinar de scurt. În prezent şcoala este o instituţie prestigioasă de învăţământ mediu-special cu o bază materială solidă, din toate privinţele. Disciplina şi un înalt profesionalism – aşa se poate caracteriza în câteva cuvinte şcoala condusă de domnul Constantin Chetreanu, care se află în această postură un şir de ani la rînd.

Lidia Frunză – originară din satul Grătieşti, actriţă la Teatrul „Ginta Latină”. Evoluează şi în programe separate ca actriţă de comedie.

Coboc – un instrument de pescuit al pescarilor din părţile Criulenilor de forma unui con împletit din salcie (asemănător cu un coş de strîns poamă de dimensiuni mult mai mici), care se fixează la o înălţime de 20-30 cv de fundul apei prin intermediul a două bîrne subţiri.

Matei Donici – boier, ctitorul bisericii Sfîntul Nicolai din Işnovăţ. A fost construită în 1810, are forma unei corăbii. A fost reparată dată în 1891.

In imagine: sărbătoare in s.Măgdăceşti, Criuleni

ALEXANDRU MORARU

„Opinia”, nr.23 din 16 mai 1992

„Opinia”, nr.21 din 11 iunie 1994

„Opinia”, nr.17 din 17 aprilie 1993

„Opinia”, nr.27 din 13 iunie 1992