LA MULŢI ANI, FATA TATEI !
( dedicaţia unui prieten la aniversarea a XV-a)
LAURA MORARU,autoarea copertei cărţii Victimele Terorii Comuniste şi Sensul vieţii
La finele unei veri îndrăgostite de soare,
Atunci, când amurgul se-ascunde în mare,
Un înger s-a născut, dintr-o dragoste curată,
Roua de vară – în crin alb îmbrăcată.
Atunci când Ea venise, totul s-a înseninat,
Tata lângă a sa regină, se simţea-mpărat,
Are tata o fiică, ce poate fi mai bine?!
Totul pare altfel, acum zilele-s mai pline!
Atunci când timpul şterge amintirile mărunte
Tata le scrie iar şi iar cu riduri pe-a sa frunte.
Ea este întruchiparea – florilor de vară.
In orele târzii – o icoană în mica lui cămară,
Un sărut pe creştet, o mîngâiere sfântă,
Belşugul tinereţii, un vers care te-ncântă.
Este fermecătoare, la vîrsta ei de zână,
Susţine că e mare, dar încă-l ţine de mână.
Tătic – cuvânt trăit, cinci litere de aur,
Este şi va rămâne, Ea pentru el- tezaur!
Multe i-ar dărui, e fiica lui iubită,
Un cristalin izvor, o viaţă splendidă-trăită
Limanul fericirii, un peştişor de aur,
Tot binele din lume, al vieţii dulce LAUR !
26 august 2010 (LG)
