CIMITIRUL EROILOR

Cimitirul de Onoare din Chişinău, monument devastat şi abandonat (1918 – prezent)

   

Cimitirul de Onoare din Chișinău, România, 1942, sursă:romanism.ro

Autor: Andrei COVRIG,

preşedintele Asociaţiei de Drept Umanitar, colonel (rez)

andrei_covrig@mail.ru

Cu câteva zile în urmă am vizitat rămăşiţele jalnice ale Cimitirului militar de la Botanica de Jos din Chişinău (bd. Decebal, 17). Este vorba despre o necropolă cu osemintele eroilor militari din armatele a şase state participante la Primul Război Mondial (România, Rusia, Austro-Ungaria, Franţa, Polonia, Cehoslovacia şi Grecia. Cimitirul de Onoare din Chişinău, numit aşa în anumite documente, a fost amenajat de către Aşezământul Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, în anii 1927-1938. În acest loc şi-au găsit odihnă veşnică şi ostaşii căzuţi în luptele din vara anului 1941.

Lucrările de amenajare a cimitirului, cu o suprafaţă de 2,4 ha, s-au finalizat în 1942. Multă vreme a fost cunoscut ca fiind cimitirul militar românesc. Construcţiile impresionau prin sobrietate şi caracter liniar. Doi piloni din beton armat, înalţi de 10 metri, purtând fiecare câte un vultur cu aripile desfăcute, dominau o piaţă vastă semicerculară, înconjurată de ziduri şi ornamente. Urma o scară monumentală având 50 de trepte şi 6 m lărgime care deschidea în vârf o alee. În centru cimitirului a fost înălţată o capelă de mici dimensiuni în stil bizantin, cu rol dublu: lăcaş de cult şi osuar. În jurul acesteia au fost amenajate 6 parcele de morminte – cu 136 morminte (individuale şi comune) în care au fost înhumaţi 202 eroi – şi 2 cripte cu 572 eroi români şi ruşi neidentificaţi.

În Cimitirul de Onoare din Chișinău au fost înhumaţi: 431 români (66 în morminte, 365 la criptă), 234 ruşi (27 în morminte, 207 la criptă), 29 austrieci, 39 cehi, 35 francezi şi 6 polonezi căzuți în Primul Război Mondial, iar după anul 1941 aici au fost amenajate morminte şi pentru 96 militari români căzuţi în Al Doilea Război Mondial.

După 1944 capela a fost distrusă, iar mormintele au fost nivelate cu buldozerul. În 1961, pe teritoriul cimitirului a fost construită Clinica de Ftiziatrie şi Pulmonologie, demolată la sfârșitul anului 2007. În anii nouăzeci al secolului trecut, în zilele de renaştere naţională, a fost restabilit fundamentul capelei şi s-a amplasat o cruce de lemn. Un efort al regretatului  Gheorghe Ghimpu…

Fosta intrare în Cimitirul de Onoare din Chișinau, în locul mormintelor – Clinica de Ftiziatrie şi Pulmonologie, perioada sovietică

Actualmente, rămăşiţele cimitirului înghesuit doar pe un spaţiu de câţiva ari, între centul comercial „Jumbo” şi Biserica ridicată în Memoria Deportaţilor cu hramul „Tuturor Sfinţilor„, apar ca o privelişte tristă. Prin mizeria găsită, imaginea depăşeşte cu mult cea mai proastă gunoişte chişinăuană: blocuri de beton, sticle goale, hârtii, pachete de celofan împrăştiate  şi  mormane de  gunoi – un adevărat rai pentru cânii-vagabonzi… În acest infern veţi vedea pe fundamentul capelei distruse o cruce gârbovită de lemn. Inscripţia „Glorie eroilor Armatei Române” de pe acest semn sfânt poate fi desluşită cu mare efort. Pe iarbă, în faţa crucii, era aruncată o plapumă groasă, care servea şi masă pentru trei boschetari. M-au rugat să nu îi filmez.

 

Intrarea în Cimitirul de Onoare din Chisinau, Republica Moldova, în prezent

Fundația Capelei din Cimitirul de Onoare, azi

Dezastrele produse la acest cimitir până la proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991, în cadrul unui regim totalitar străin, pot fi într-un fel explicabile. Astăzi, o aşa atitudine este strigătoare la cer. Mai ales, pentru că în cimitir sunt înmormântaţi militari din multe ţări ale bătrânului continent.

Sunt salutabile deciziile autorităţilor de a oferi o parte din cimitir pentru construcţia bisericii în memoria deportaților sovietici, însă este inexplicabilă absenţa unei a două părţi. Ce facem cu ceea ce a mai rămas din Necropola de Onoare? Pe parcursul a ultimilor douăzeci de ani, regretaţii Gheorghe Gimpu şi Vadim Pirogan au avut mai multe iniţiative nobile referitor la acest aşezământ. Bat alarma fără izbândă Boris Movilă, Victor Sava, Vasile Zaiaţ şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile. Cum procedăm cu memoria despre sute şi mii de eroi militari, inclusiv şi consângeni, care şi-au pierdut viaţa în cele două conflagraţii militare? Ceva nu se leagă…

Apropo, Moldova, cu regret, nu are semnat un acord cu România referitor la păstrarea şi eternizarea memoriei militarilor şi victimelor civile căzute în războaie şi cu privire la statutul înmormântărilor. Proiectul unui asemenea act normativ de ani de zile se colbăieşte în dulapurile externelor. O asemenea înţelegere nu o avem nici cu Moscova. La sfârşitul ultimului război mondial, zeci de mii de băştinaşi, fiind mobilizaţi şi aruncaţi în bătălie drept „carne de tun„, neinstruiţi şi nepregătiţi, şi-au pierdut viaţa în Prusia de Est, în îndepărtatul Königsberg, actualmente oraş rus Kaliningrad. Eforturi se cer şi în relaţii şi cu alte state ca  Franţa, Polonia, Cehia şi  Slovacia, cetăţeni ai acestor ţări zăcând în pământul Chişinăului.

În condiţiile în care suntem copleşiţi de vorbele despre valori europene, iar Republica Moldova este parte la Convenţiile de la Geneva din 1949 cu privire la apărarea victimelor de război şi Protocoalele adiţionale la ele din 1967, ataşamentul Republicii Moldova faţă de valorile europene ar putea fi demonstrat inclusiv şi printr-o atitudine umană guvernanților, faţă de ceea ce a mai rămas pe bd. Decebal 17. Ideal, s-ar putea elabora o lege sau o hotărâre de guvern cu identificarea responsabililor în cazul Cimitirului de Onoare şi, în general, al regimului mormintelor si operelor comemorative de război prin care acestea ar fi supuse unui regim juridic special. Vorba bătrânilor: cei care dispreţuiesc trecutul trag cu tunul în viitor!

Despre SECRETELE ISTORIEI

Alexandru Moraru, istoric-arhivist si publicist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, autor și editor al mai multor cărți și culegeri de documente și materiale elaborate în urma cercetărilor de arhivă, sute și sute de articole și investigații documentare.
Acest articol a fost publicat în Articole, Fotografii, TEXTE ŞI FOTOGRAFII ALE ALTORA, Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s