IUNIE: MOZAIC ISTORIC MILITAR

                  MOZAIC   ISTORIC   MILITAR – IUNIE

 

1480    Are loc  incursiunea lui Ştefan cel Mare în Ţara Românească împotriva lui Ţepeluş, trecut sub ascultarea  turcilor.

1562  La Praga se încheie un armistiţiu pe 8 ani între Poarta Otomană şi Austria.

1433  Ilie, domn al Moldovei, fiul lui Alexandru cel Bun, urmând tradiţia depune jurământul de credinţă faţă de regele Poloniei.

1466  Sub oblăduirea  domnitorului Ştefan cel Mare, începe construirea Mănăstirii Putna.

1475  Turcii au ocupat Caffa (port în Crimeia). Aici se găseau câţva soli ai lui Ştefan cel Mare şi 160 de moldoveni. Toţi au fost decapitaţi.

1917  Voluntarii ardeleni, în drum spre Iaşi, sunt întâmpinaţi de basarabeni din Chişinău, cu care prilej Simeon Murafa ţine o însufleţită cuvântare şi li se oferă un tricolor cu inscripţia „unirea tuturor românilor”.

1917  În satele Şoldăneşti, Curjeni, Sârcova, Trifeşti ş.a. bandele de soldaţi ruşi bolşevizaţi pradă, ucid, batjocoresc fete şi femei. În satul Trifeşti, o fetiţă de 14 ani moare în spital după ce a fost violată de mai mult de 10 soldaţi ruşi.

1932  S-a stins din viaţă generalul Ernest Broşteanu, fost comandant al Diviziei a IX-a, care  în ianuarie 1918 a restabilit ordinea în Chişinău, subminată de bolşevici.

1942  Locotenentul Octav Gh. Ionescu din Batalionul 4 Vânători de Munte, un fiu al Chişinăului, cade eroic la Sevastopol.

1484  Ştefan cel Mare  dăruieşte lui Cozma Răzeanu şi altor ostaşi ai lui, moşia Răzeni din ţinutul Lăpuşnei, „pentru slujba credincioasă”.

1484  Ştefan cel Mare dăruieşte un loc pustiu pe Vişnovăţ, ostaşilor din ceata pârcălabului de Orhei, Gangur, pentru ca ei să aşeze acolo un sat.

1917  Bande de soldaţi ruşi bolşevizaţi, care traversează teritoriul Basarabiei, devastează la Orhei şi Criuleni  depozite de vin, spirt şi magazine.

1939  Este decorată cu ordinul „Virtutea Aeronautică” Nadia Russo, prima aviatoare-pilot din Basarabia.

1917  Soldaţii ruşi, care au dezertat şi aruncat armele la întoarcere spre Rusia, trec prin Chişinău  şi devastează depozitele de vin.

1917  Marinarii moldoveni din Sevastopol se întrunesc sub preşedenţialui Chiril Spinei, cerând pentru moldovenii din Basarabia dreptul de a-şi organiza o viaţă politică naţională, autonomă.

1574  Ioan-Vodă, domnul Moldovei, luptă eroic cu turcii lângă „iezerul Cahulului”, dar este trădat şi învins.Tătarii profită şi pradă tot ţinutul.

1930  Generalul Alexandru Averescu (fiu al Basarabiei) este înălţat la rangul de Mareşal odată cu generalul Prezan.

1839  Chişinăul are ca oaspete pe Mihail Kogălniceanu, atunci căpitan în oastea Moldovei.

1876  La Lipcani, Hotin se naşte Eugen Adamovici, cel dintâi aviator basarabean în armata română.

1917  Soseşte  de la Odesa la Chişinău Anton Crihan, unul di iniţiatorii cohortelor moldoveneşti. El ea parte la organizarea Comitetului Central al Ostaşilor Moldoveni de la Chişinău.

1935  Au fost aduse din Rusia la Constanţa, rămăşiţele pământeşti ale marelui cărturar, domnul Moldovei Dimitrie Cantemir, de unde au fost transportate la Iaşi şi reînhumate în cripta de la Biserica „Trei Ierarhi”.

1888  S-a născut la Chişinău Alexandru Plămădeală, sculptorul care va realiza statuia lui Ştefan cel Mare.

1917  Soldaţii ruşi dezertori şi bolşevizaţi, venind de pe Frontul Român, trec prin Soroca şi devastează oraşul.

1462  Ştefan cel Mare este rănit la picior în timpul luptelor date pentru  Cetatea Chilia.

1941  Începe războiul pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord. Operaţia a început la ora 4 dimineaţa, printr-un bombardament al aviaţiei germano-române. S-au distrus la sol 400 avioane ruseşti. Apoi trupele trec  Prutul.

1941  Tribunalul militar sovietic din Chişinău condamnă la moarte pe fraţii Petre şi Pavel Ţanţu, fiii cunoscutului luptător naţionalist Vasile Ţanţu.

1681  Gheorghe Duca, domn al Moldovei, capătă şi ţara Ucrainei, de când începe să se intituleze „Domn al Ţării Moldovei şi al Ţării Ucrainei”.

1849  Trupele ruseşti trec Prutul  şi se îndreaptă spre Iaşi, pentru a înfrânge mişcările legate de revoluţia de la 1848.

                      SELECŢIE: Alexandru Valeriu Moraru

SURSA: Eugen Holban „Dicţionar Cronologic” , Editura „Muzeum”, Chişinău, 1998