EXCLUSIV. RAPORTUL GUVERNATORULUI TRANSNISTRIEI CĂTRE MAREŞALUL ANTONESCU…

EXCLUSIV. Raportul Guvernatorului Transnistriei către Mareşalul Antonescu despre starea Odesei sub administraţie românească. DOCUMENT semnat de Gh. Alexianu la 7 noiembrie 1941 şi scos la lumină de Alexandru Moraru

Gheorghe Alexianu, Guvernatorul Trasnistriei, in biroul sau - Ziaristi OnlineBASARABIA - Scrisori catre Maresalul Ion Antonesc - Alexandru MoraruGraţie cunoscutului istoric basarabeanAlexandru Moraru, portalul Ziaristi Online poate publica azi, în premieră pentru spaţiul electronic, la 73 de ani de la întocmire, un document impresionant: Raportul Guvernatorului Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu(foto), despre situaţia din Odesa sub administraţie românească, înaintat conducătorului statului, Mareşalul Ion Antonescu. Documentul este extras din excelenta lucrare de recuperare a istoriei reale a României “BASARABIA – Scrisori către MAREŞAL”, o carte-eveniment despre Ion Antonescu publicată la Chişinău de istoricul Alexandru Moraru, cu o postfaţă de Gheorghe Buzatu. Redam mai jos, integral, Raportul guvernatorului, mulţumindu-i profesoruluiAlexandru Moraru pentru aportul său important la istoriografia românească:

Gheorghe Alexianu, Guvernatorul Transnistriei si secretarul sau Emil Cercavski - Ziaristi Online

COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI

DEPARTAMENTUL GUVERNATORULUI CIVIL

AL TRANSNISTRIEI

Tiraspol, 7 Noiembrie 1941

02821     10 Noiembrie 1941

 

DOMNULUI

ION ANTONESCU

MAREŞAL AL ROMÂNIEI, COMANDANT DE CĂPETENIE

AL ARMATELOR ŞI CONDUCĂTORUL STATULUI

În zilele de 3, 4 şi 5 Noiembrie 1941, am inspectat în mod amănunţit Odessa cu toate întreprinderile, instalaţiile şi posibilităţile sale de funcţionare şi vă prezint constatările şi observaţiile de mai jos:

1. Înfăţişarea generală a oraşului.        

De la prima vizită pe care am făcut-o în ziua de 19 Octombrie 1941 , când am instalat autorităţile administrative şi până azi înfăţişarea generală a oraşului este de nerecunoscut. Toate baricadele au fost înlăturate, toate străzile se repară, cadavrele au fost îngropate, străzile sunt curat măturate şi tot gunoiul este cărat afară. Îţi face o plăcere să te plimbi prin oraş.

2. Apa

Funcţionează în condiţii normale. Mai există încă dificultăţi, deoarece din cauza bombardamentelor conductele sunt sparte şi este pierdere mare pe traseu. Totuşi, pentru moment nu se poate da apă decât două ore dimineaţa şi două ore seara, când rezervele de motorină sunt suficiente şi până vom face rezerve noi trebuie ca măsură de precauţie să facem economie.

3. Lumina electrică.

Aici situatia este mult mai grea. Toate instalaţiile şi toate întreprinderile industriale din Odessa funcţionau cu curent electric. Forţa motrică din Odessa se cifra la 40.000 Kw. Toată aceasta este iremediabil distrusă.

Primăria a reuşit, prin mare străduinţă, să ne pună în funcţiune diferite motoare de la fabrici mai mici, care au rămas nedistruse, putând furniza abia 1600 Kw. Peste câteva zile se vor putea pune în acţiune ţi alte motoare în total de 6 000 Kw şi să se lucreze asiduu pentru mărirea debitului la 10 000 Kw. În chipul acesta vom putea satisface nevoile cele mai stringente de lumină şi vom putea pune în mişcare şi întreprinderile industriale.

4. Tramvaiele

După străduinţi lăudabile, parte din tramvaiele de la Odessa au fost redate circulaţiei încă din ziua de 3 Noiembrie. Sunt redate deocamdată numai 2 linii şi în scurtă vreme, pe măsură ce debitul curentului electric va spori, se vor pune în circulaţie şi alte linii, până la normalizare. În Odesa funcţionau 22 linii de tramvaie, cu un număr de peste 150 vagoane şi cu un personal de aproximativ 3 500 oameni.

Trebuie să arăt că în curtea garajului de tramvaie s-au găsit 12 troleibuze noi, care n-au fost puse în circulaţie. Două din ele sunt cu motoarele descompletate şi bune de pus în funcţiune.

Rămâne de văzut ce destinaţie vom da acestora, deoarece abia acum se lucra linia, care nu este încă terminată. Cred că ar fi mai bine de luat în ţară şi date Societăţii de Tramvaie, care să ne dea în schimb câteva autobuze pentru transportul funcţionarilor şi jandarmeriei din oraş.

5. Problema alimentării.

Partea cea mai grea şi îngrijorătoare pentru administrator, care are să răspundă de organizarea şi conducerea oraşului Odesa, este aceia a alimentaţiei populaţiei.

La intrarea trupelor române în Odesa, toate depozitele s-au găsit secătuite. Lungul asediu al Odesei a făcut să se consume totul. Ceea ce a mai rămas, a fost distribuit de armatele roşii în retragere populaţiei sau jefuit de populaţie.

Este suficient să arătăm că nu s-a găsit deloc grâu şi că populaţia nu are pâine, nu are carne, nu are zarzavat, cartofi, lapte şi nu se poate cumpăra şi găsi nimic.

La această situaţie reală pe care am găsit-o, se adaugă o alta independentă de voinţa noastră. De 2 săptămâni de zile plouă încontinuu torenţial în toată Transnistria.Toate drumurile sunt desfundate şi impracticabile, nici un vehicul nu mai poate circula şi nici un aliment nu se mai poate îndrepta către Odesa.

Populaţia, este incontestabil, suferă din această cauză. Această suferinţă nu este extremă, deoarece din informaţiile noastre, în special populaţia nevoiaşă şi muncitorii şi-au făcut aprovizionări suficiente, atât de la bolşevicii în retragere cât şi de la furtul din depozite şi magazine.

Cel care suferă mai mut sunt intelectualii şi oamenii are nu se bucurau nici de favoarea regimului bolşevic şi nici nu s-au pretat la jafuri. Aceştia trebuiesc imediat ajutaţi.

Pentru a face faţă nevoilor de aprovizionare ale oraşului şi pentru a putea să ne dăm seama de cantităţile ce sunt necesare pentru această aprovizionare, am obligat populaţia din Odesa să se înscrie la circumscripţiile de poliţie pentru a şti exact numărul locuitorilor ce avem de hrănit.

Lucrarea este în curs de efectuare şi cred că în 4-5 zile va fi terminată.

Am luat măsuri pentru aducerea imediată a cerealelor în Odesa, în vederea satisfacerii nevoilor populaţiei pentru pâine.

Aceste cereale s-au trimis cu trenul, pentru moment nefiind posibilă circulaţia cu camioanele sau căruţele din Tiraspol şi am dat dispoziţii Prefecturii de Oceakov ca şi Prefecturii de Odesa şi Berezovca ca să completeze nevoile celeilalte a oraşului, trimiţând produsele cu trenul de la Rancova la Odesa.

Tot în legătură cu problema alimentării trebuie să arătăm că în foarte scurtă vreme se va deschide 2-3 restaurante, care sunt în curs de pregătire şi se va deshide marele Hotel Bruxel, pentru a fi redat folosului trecătorilor.

Deocamdată, pretutindeni au început să se deschidă frizerii şi mici ateliere de reparaţie, care prind foarte bine pentru nevoile populaţiei şi ale noastre în Odesa.

6. Starea sanitară.

Starea sanitară esate bună. Cu toate că parte din spitale au fost distruse, se găsesc totuşi destule mijloace pentru asigurarea unei bune stări sanitare. Sunt în funcţiune azi 3 000 paturi şi chiar un spital de contagioşi cu 800 de paturi. S-au găsit 7 medici locali pe care i-am numit medici de sectoare şi 27 farmacii pe care încercăm să le punem în funcţiune. Medici sunt suficienţi, o parte din ei ar putea să fie întrebuinţaţi şi în restul guvernământului.

Am numit în localitate un român, medic şef al oraşului Odesa, care să asigure în chipul acesta funcţionarea normală a spitalelor şi va asigura starea sanitară a oraşului.

7. Universitatea

Am vizitat în amănunţime Universitatea, în special Facultatea de Medicină cu toate institutele anexe.

Deşi s-au produs multe stricăciuni, în special laboratoarele şi aparatele universităţi se găsesc acum sub pază serioasă şi Facultatea este în cele mai bune condiţii păzită.

Am întâlnit acolo pe profesorii Universităţii, în majoritate oameni în vârstă, cu studii făcute în Franţa şi Germania, savanţi de reputaţie mondială şi care au dus-o extrem de greu sub regimul bolşevic.

Întotdeauna li s-a spus acestor oameni că Rusia nu are nevoie de intelectulali şi cei care trebuie să comande şi să conducă sunt muncitorii, iar intelectualii trebuie să se supună şi să asculte. Mi-au arătat dezideratele lor. Ei cer posibilitatea să poată lucra şi să-şi asigure existenţa, să aibă o bucată de pâine. Ei ne sunt foarte favorabili ca şi întreaga populaţie din Odesa de la vârsta de 30 ani în sus. Decanul Facultăţii de Medicină mi-a vorbit în termeni foarte emoţionanţi, spunându-ne că în 20 de ani de sclavie, este prima oară că aude pe cineva că se ocupă de intelectuali şi că intelectualitatea trebuie să fie aceea care trebuie să conducă şi să dea tonul.

Toţi profesorii Facultăţii de Medicină au promis să dea asistenţa în spitale gratuit, să lucreze pretutindeni unde este nevoie şi să completeze instrumentele chirurgicale furate de la spitale cu ceea ce au dânşii acasă, pentru ca viaţa să reînceapă normal.

Ei m-au rugat să transmit Mareşalului asigurarea gratitudinii lor, pentru că i-a scăpat din jugul bolşevic şi cere cu dragoste şi sinceritate posibilitatea de a lucra.

Eu m-am pronunţat încă asupra posibilităţii de repunere în funcţiune a Universităţii, înainte de a fi luat adeziunea D-voastră.

Părerea mea este că sub o formă atenuantă şi fără a fi o deschidere generală, noi am putea da posibilitatea profesorilor să-şi continue activitatea, cel puţin în Facultatea de Medicină.

Avem nevoie ca să creiem în tineretul Rusiei o altă mentalitate, care să nu ne mai fie duşmană nouă, pe care să-l cultivăm în spiritul nou de viaţă şi care să aibă ocazie ca prin elementele pe care le-am aduce din ţară să cunoască şi să preţuiască ştiinţa română şi să ne iubească mai mult pe noi.

Deschiderea Facultăţii de Medicină ar juca un rol foarte important pentru activitatea şi atitudinea românilor.

Ea nu ne-ar costa o prea mare cheltuială şi am putea să câştigăm sufletul intelectualităţii ruse care să fie alături de noi şi să ne ajute în opera ce ne-am propus-o.

De o mişcare studenţească nu poate fi vorba aici, iar dacă s-ar încerca această mişcare, ea va fi cu severitate înăbuşită şi Universitatea închisă.

Eu cer adeziunea D-voastră principială pentru acest lucru, rugându-vă să-mi să-mi lăsaţi întreaga răspundere ca să pot pune în funcţiune această Universitate în condiţii reduse, dar totuşi să dăm o posibilitate profesorilor să poată să trăiască şi să activeze, muncind în spiritul intelectualităţii noi pe care o reprezentăm aici.

8. Propaganda

Am găsit în Odesa un post de radio-difuziune. Nu ţtiu încă care este puterea lui de amplificaţie. V-aş ruga ca principial să ne daţi adeziunea ca acest post să poată fi pus în funcţiune aici la Odesa, întrebuiţându-l şi pentru nevoile administraţiei, căci în timpul iernii nu am putea transmite ordinele decât prin radio.

Am găsit o tipografie în stare foarte bună la Odesa, îi lipseau numai literele latine pe care le vom completa cu matriţe de la Monitorul Oficial. Aici se tipăreşte gazeta locală a oraţului Odesa în limba rusă şi română şi tot aici se tipăreşte gazeta Transnistriei. Aparatele de proecţie se găsesc în număr foarte mare. Sălile de cinematograf au fost ocupate de germani. Desigur, este provizoriu. Vom reuşi în curând să luăm şi noi câteva din aceste săli şi să deschidem cinematografe româneşti acolo.

9. Calea ferată.

S-a pus în funcţiune calea ferată de la Tiraspol la Odesa şi de la Meringa la Odesa. Pentru început sunt încă dificultăţi între administraţia română a Căilor Ferate şi cea germană, dar sper că în scurtă vreme, toate aceste neînţelegeri vor fi aplanate şi va putea face administraţie bună.

Se lucrează la calea ferată Ovidiopol-Odesa, unde ne lipsesc încă 27 traverse, cum vor fi găsite şi aduse aceste traverse, vom putea s-o repunem în funcţiune.

Se lucrează actualmente la podul de cale ferată de pe Nistru între Tiraspol şi Tighina.

10. Opera.

Opera din Odesa se găseşte în stare foarte bună. Este aproape neatinsă, cu o singură excepţie, într-o aripă care nu are importanţă. Tot mobilierul şi inventarul se găsesc în bună stare şi artiştii şi corpul de balet, aproape în întregime au rămas pe locuri. Am numit un director al operei dintre artiştii locali. Am pus ca totul să se cureţe în ordine şi am luat măsura ca în ziua de 1      Decembrie, ziua unirii tuturor românilor, Opera din Odesa să se redeschidă.

11. Industria

Industria din Odesa este în mare parte distrusă. Totuşi au rămas încă destul de multe întreprinderi, care ar putea fi puse imediat în funcţiune. Am luat înţelegere cu comisiile de inventariere, ca pe măsură ce se inventariază aceste industrii, cele ce se pot pune în funcţiune, să fie redate oraşului şi autorităţilor administrative, însărcinate cu punerea lor în funcţiune.

Vom putea pune în funcţiune o fabrică de ulei, unde avem 400 vagoane de floarea-soarelui, plus 100 în port.

Avem în bună stare de funcţionare o fabrică de bere, pe care nu o putem pune în lucru din cauza lipsei materialelor de fabricaţie şi apoi berea nu este prea necesară pentru populaţia din Odesa.

Am găsit fabrica de tractoare agricole, care deşi asuferit stricăciuni, poate fi pusă imediat în funcţiune. Am cerut să se facă cât mai urgent inventarierea, pentru a o repune în funcţiune şi a o putea aduce la reparaţie toate tractoarele care încă sunt defectate. În port şi pe chei se găsesc foarte multe piese industriale, în special pentru pluguri. Am dat ordin ca toate să fie păstrate, pentru a fi întrebuinţate în condiţii cât mai bune.

Pe măsură ce nevoile vor învedera necesitatea punerii în funcţiune de noi industrii, vom aviza deschiderea şi altor întreprinderi.

12. Comerţul.

Aici situaţia este ceva mai grea, deoarece toate au dispărut şi trebuieşte să se reînceapă de la capăt şi să facem dintr-un comerţ de stat un comerţ particular. Problema aceasta a comerţului în întreaga Transnistrie, nu numai în Odesa, este în strânsă legătură şi cu problema monetară, ce se va cuprinde într-un raport separat.pe care-l voi expune în Consiliul de Miniştri din 13 Noiemvrie a. c. şi atunci cu ocazia rezolvării problemei monetare, se va rezolva şi problema comerţului la Odesa.

13. Problema siguranţei.

Socotesc că această problemă este suficient asigurată prin trupele şi elementele poliţieneşti şi jandarmiereşti care sunt acolo domnul General Ghineraru, Comandantul Militar al Odesei, cere cu insistenţă ca să-i punem la dispoziţie şi Brigada a I-a Fortificaţii, ce a fost luată din Odesa, ca şi două noi batalioane de jandarmi pentru poliţia Odesei. Socotesc că este necesar să se pună prefect de poliţie al Odesei un militar, în persoana colonelului pe care l-am cerut şi în care am toată încrederea că va face treabă şi cred că ar fi bine ca măsurile de siguranţă şi de ordine să fie luate şi conduse de el, armata având numai îndeletnicirea de a face paza depozitelor, patrularea pe străzi şi de a coopera la nevoie cu forţele jandarmiereşti.

Părerea mea este că la Odesa nu trebuieşte să facem încă poliţie civilă şi pentru o bucată de vreme această poliţie trebuie să fie numai militară şi să lucreze cu multă energie, pentru a curma din rădăcini orice rău şi orice posibilitate de mişcare.

14. Evreii din Odesa.

Nu putem ascunde că în Odesa există încă un număr marede evrei. Cred, după spusele locuitorilor, că mai bine de o treime din populaţia Odesei, era formată din evrei.

Armata a-IV-a, interpretând greşit o dispoziţiune a noastră, a hotărât ca toţi evreii din Odesa să fie scoşi din oraş şi şi duşi în sate, fără însă un mijloace suficiente pentru transport, fără să fie organizat, aşa cum am făcut noi în Nord şi fără a lua nici o măsură de protecţie.

Parte din evrei au fost scoşi din Odesa, duşi la Calnic şi lăsaţi acolo, de unde, cum era firesc, s-au întors în Odesa, iar o parte din ei au fost băgaţi în ghetou, împreună cu femei, bărbaţi, copii şi bolnavi, de aşa fel că o promiscuitate şi o stare de infecţie ameninţa să izbească întreg oraşul.

De acord cu domnul general Macici, am hotărât ca pentru moment să rămână în ghetou numai bărbaţii de la 18-50 ani, iar femeile, copii şi bătrânii să fie lăsaţi la locuinţele lor, cu însărcinarea de a îngriji de hrana celor din ghetou, care sunt puşi la muncă şi la alte întreprinderi.

În timpul cât ei au fost scoşi din Odesa, populaţia rămasă în oraş, au intrat în casele lor şi au început să jefuiască. La întoarcerea evreilor acasă, au putut să provoace desigur comentarii şi discuţii tocmai acei care erau interesaţi să jefuiască. Am luat măsuri contra jafului.

Dacă averea se va confisca, ea trebuie să aparţină statului şi nu jefuitorilor.

În privinţa soluţiei privitoare la evreii din Odesa, ca şi la cei din Transnistria, voi prezenta D-voastră un raport special, în care voi arăta întreaga organizare care trebuie dată problemei evreieşti din Transnistria.

Comndantul Militar al Odesei a luat în stăpânire toate bunurile şi toată prada de război aflată în Odesa. Vă rog să binevoiţi a da dispoziţii, aşa cum aţi făcut în toate cazurile, ca din aceste bunuri să se lase o cât de mică parte pentru nevoile populaţiei şi pentru funcţionarea serviciilor. Astfel, primarul municipiului Odesa ni se plânge că li s-au ridicat toate vehicolele, că nu are cu ce face nici cel mai mic transport, că nu se poate transporta grâul din gară în oraş, la fel benzina, că nevoile cele mai urgente şi elementare ale oraşului nu sunt satisfăcute din cauza ridicării vehicolelor.

Deasemenea, vă rugăm să binevoiţi a aproba, cu tot ceea ce este industrie, care nu prezintă nici o utilitate pentru interesul general al ţării, dar care ar reprezenta o posibilitate de exploatare pentru administraţie, să fie pusă la dispoziţia administraţiei pentru a o pune în valoare şi exploata.

Numai în chipul acesta, vom putea da viaţă oraşului şi vom putea da o posibilitate de lucru pentru a câştiga o bucată de pâine miilor de lucrători, care ar putea constitui un pericol permanent pentru noi.

 

GUVERNATOR CIVIL

Alexianu Gh.

Fond 706, inv. 1, dos. 1115 (1)

Sursa: Ziaristi Online

Maresalul-Antonescu-si-Evreii - Basarabia Scrisori catre Maresal - Alexandru Moraru

 

SURSA: http://www.ziaristionline. ro

Anunțuri

Despre SECRETELE ISTORIEI

Alexandru Moraru, istoric-arhivist si publicist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, autor și editor al mai multor cărți și culegeri de documente și materiale elaborate în urma cercetărilor de arhivă, sute și sute de articole și investigații documentare.
Galerie | Acest articol a fost publicat în ALŢII DESPRE MINE, BIBLIOTECA SECRETELOR ISTORIEI, Carti, Documente, MILITARI DE CARIERĂ:. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s