SINUCIDEREA EUROPEI ŞI SHENGEN

                                            Trăiască diferenţa!”

Romania-6000-imigrantiSpaţiul Schengen numără 26 de ţări – 22 membre ale Uniunii Europene, plus alte 4 extracomunitare: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia. Alte patru ţări din U.E., Bulgaria, România, Croaţia şi Ciprul urmează să li se alăture, dacă asta se va mai întâmpla vreodată, iar două – Irlanda şi Marea Britanie – privesc cu scepticism absenţa controalelor şi a graniţelor continentale, o privesc de dincolo de punctele vamale şi de control al paşapoartelor, ele funcţionează în continuare peste Canalul Mînecii, de la Dover şi până în Scoţia. Dac-ar fi să credem în semne prevestitoare de nu prea bun augur, am spune că toată povestea cu „Europa fără frontiere” este umbrită de faptul că o lume mult prea mare, cu peste 400 de milioane de oameni, întinsă pe mai bine de 4 milioane km pătraţi, cu 5.671 km de la Capul Nord, în Norvegia, şi până la Punta de Tarifa, la Gibraltar, către sud, şi alţi 4.297 km de la Cabo da Roca, în Portugalia, la Vaalimaa, în estul Finlandei, la frontiera cu Rusia, o lume mult prea mare, deci, s-a născut acum mai bine de 30 de ani, la 14 iunie 1985 nu la Paris, Berlin, Madrid, Roma, sau în vreo altă capitală europeană de vază, ci într-o lume mult prea mică, într-un punct minuscul de pe harta Europei, în anonimul sătuc Schengen, din sud-estul micuţului ducat al Luxemburgului. Şi ca prevestirea să fie cu adevărat neliniştitoare, nu s-a născut nici măcar acolo, cei cinci autori ai săi, Franţa, Germania (pe atunci, Federală), Belgia, Olanda şi Luxemburgul au scris-o şi semnat-o pe o mică ambarcaţiune de plimbări pe Râul Mosella, de la marginea satului, „Prinţesa Marie-Astrid”, dispărută astăzi de pe râu şi absentă şi la Muzeul european Schengen, din Luxemburg (?!). Deci, nici o şansă pentru turistul care ar lua ruta 29, dintre Germania şi Luxemburg, să vadă cu ochii lui locul istoric unde a fost semnat Acordul Schengen… De atunci până în zilele noastre, Acordul Schengen a stârnit multe comentarii şi controverse. Unii spun că desfiinţarea frontierelor a schimbat Europa şi face mai puţin plăcută, mai puţin romantică, o călătorie cu trenul, sau cu maşina de-a lungul sau de-a latul continentului. Alţii zic da, turiştii şi cei cu treburi călătoresc mai lesne, mai rapid, dar la fel de lesne şi de rapid călătoresc şi hoţii, şi prostituatele, şi criminalii. Altora le pare rău, fiindcă iau un paşaport nou fără nici o ştampilă sau viză în el, şi, după 5 sau 10 ani, documentul expiră la fel, fără ştampile şi vize, fără să consemneze călătorii şi amintiri. Se lamentează nu puţini, că Europa arăta mai bine şi era mai fericită, când toţi erau diferiţi de toţi, că ospitalitatea era omniprezentă pe vremea frontierelor, nu ca astăzi, şi adaugă că McDonald’s-urile şi Pizza Hut-urile, buruieni crescute acum în toate ungherele Europei, i-au ucis diversitatea şi romantismul. În semn de protest, unii poartă T-shirt-uri cu inscripţia: „Trăiască diferenţa!”, în franceză. În sfârşit, alţii afirmă, tranşant, că Europa are în spate milenii de cultură şi graiuri diferite, uneori chiar şi în aceeaşi ţară, şi că ideea Statelor Unite ale Europei pur şi simplu nu se va împlini, niciodată. Din păcate, în cei 20 de ani scurşi de la intrarea lui în vigoare, s-a văzut limpede că Acordul Schengen a fost un pas major în crearea unei Europe federale, dar că preţul eliminării controalelor la frontierele statelor membre a fost renunţarea la un element de bază a suveranităţii naţionale.

Domnul Juncker a stabilit câţi migranţi ilegali pot duce în cârcă românii care abia se duc pe ei

Conceput în vremea războiului rece, Acordul Schengen a fost pus în aplicare la jumătatea anilor ’90. De atunci încoace câteva lucruri esenţiale s-au schimbat în Europa, statele membre au început să pună la îndoială multe din hotărârile puţin cam optimiste din anii anteriori. Este vorba de criza economică şi financiară devastatoare de după anul 2000, precum şi de ridicarea naţionalismelor europene, aproape pretutindeni. În ultimii ani, aceste două schimbări, combinate cu creşterea îngrijorătoare a numărului de azilanţi extraeuropeni, au făcut ca partidele naţionaliste să ceară vehement abolirea Acordului Schengen. Dar, toate cele petrecute până mai ieri pălesc, în clipa aceasta, în faţa pericolelor uriaşe, la pândă – spaţiul Schengen este ameninţat să dispară, colosul cu picioare de lut, U.E., este confruntat cu prăbuşirea, şi Europa creştină, cu geografia, istoria, cultura, economia şi valorile sale zace K.O. sub asediul mizerabil al Islamului. Acum, problema nr. 1 a U.E. este Acordul Schengen, ce anume să facă cu el. Hârtia semnată în 1985 a făcut posibil ca emigraţia ilegală să se poată mişca liberă dintr-o ţară într-alta şi asta ridică probleme de securitate. Unii sunt îngrijoraţi că, printre năvălitori, se află şi terorişti, iar lipsa frontierelor îi ajută pe aceştia, nu pe poliţişti. Ridicarea partidelor naţionaliste este şi ea o ameninţare pentru Acordul Schengen. În Finlanda, un asemenea partid este deja membru al guvernului de coaliţie, partidele euro-sceptice şi anti-imigraţioniste sunt influente în Danemarca, Suedia şi Ungaria. În Franţa, Frontul Naţional va ajunge, cu siguranţă, în turul 2 al Prezidenţialei din 2017. Toţi aceştia consideră că legile privind imigrările trebuie să fie mai dure şi că Acordul Schengen trebuie să fie revizuit, chiar abolit. Viitorul Acordului Schengen? Probabil că UE nu-l va abandona prea curând. Aproape sigur, însă, va suferi reforme majore în anii imediat următori, în sensul facilitării unor modificări de controale la frontiere, în cazuri de urgenţă. În mintea unor olandezi îngâmfaţi şi idioţi, de pildă, noile membre ale U.E. România şi Bulgaria vor rămâne nişte ţări „second hand” şi vor întâmpina, în continuare, rezistenţă în ce priveşte admiterea în spaţiul Schengen, iar această hărţuire va părea ceva normal, în anii următori, dacă anii următori vor exista. Întrucât un domn Juncker, tot un luxemburgez ca şi Schengen, a stabilit câţi emigranţi ilegali pot duce în cârcă românii care abia se duc pe ei, şi dacă exodul islamic va continua în 4-5 valuri următoare, din Siria, Irak, Turcia, Afganistanul sfâşiat de războaie, Pakistan şi Bangladesh, atunci cei 16-17 milioane de români de peste 10 ani vor trebui să împartă ţara lor cu vreo 20-22 de milioane de islamici…

Care Schengen? Schengenul e departe…

La urma urmei, când scriu aceste ultime cuvinte, mi-aduc aminte că, în urmă cu puţine zile, am ajuns în Obor, după nişte cumpărături. În gura dinspre Colentina şi biserica Sfîntu’ Dumitru a pieţei copilăriei mele cîteva ţigănci mi-au oferit ţigări mult mai ieftine, decât cele din magazinele cu hahalera aia de bon fiscal. 7 lei pachetul. N-aveau timbru şi erau din Moldova. Sau Ucraina. Care Schengen? Schengenul e departe, la mama dracului, tocmai pe râul Mosella, cum să-l muţi pe Prut? „Liberalismul este ideologia sinuciderii Occidentului”, scria la 1964 filozoful american James Burnham, în cartea sa „Sinuciderea Vestului”.
P.S. Ieri (13 septembrie 2015 – n.r.), Angela Merkel a închis graniţele Germaniei pentru năvălitorii islamici. Acordul Schengen a trecut. Dezacordul Schengen a început.

RADU TOMA
Grafica – Ion Măldărescu

SURSA: www-art-emis.ro

Anunțuri

Despre SECRETELE ISTORIEI

Alexandru Moraru, istoric-arhivist si publicist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, autor și editor al mai multor cărți și culegeri de documente și materiale elaborate în urma cercetărilor de arhivă, sute și sute de articole și investigații documentare.
Galerie | Acest articol a fost publicat în Articole, Documente, PRIETENII M-AU INFORMAT:, PUNCTE DE VEDERE, TEXTE ŞI FOTOGRAFII ALE ALTORA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s