ULTIMUL MAREŞAL SACRIFICAT PENTRU CĂ ŞI-A IUBIT POPORUL

 FILE DE ISTORIE                                                

ULTIMUL MAREŞAL SACRIFICAT  PENTRU CĂ ŞI-A IUBIT POPORUL

Grigore GRIGORESCU

  Graţie osârdiei şi sacrificiilor dlui  Alexandru Moraru a fost posibilă organizarea  – la 31 mai a.c. – a primei Conferinţe republicane, apoi editarea materialelor Conferinţei dedicate reabilitării şi restaurării memoriei metodic şi paranoic denigrate, falsificate, diabolizate şi asasinate a Mareşalului Ion Antonescu.  

            Venerabilul şi nobilul dr. Sergiu Miron rezuma sapienţial şi omagial:  „Nu m-am gândit că voi ajunge cândva să aud atâta adevăr istoric la o singură conferinţă, la un for ştiinţific identic cu o faptă  eroică” (p. 107).

            În Testamentul său politic, Mareşalul Ion Antonescu declara: „Dumneavoastră şi urmaşii dumneavoastră, veţi face mâine, ceea ce eu am încercat să fac astăzi, dar am fost înfrânt! Dacă aş fi fost învingător, aş fi avut statuie în fiecare oraş al României. Cer să fiu condamnat la moarte şi refuz orice graţiere.” Este marele adevăr istoric al ultimului mareşal naţional  sacrificat. Statuia spirituală durabilă în veacuri a fost ctitorită de Alexandru Moraru cu o ilustră asistenţă intelectuală naţională sub cupola Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” – prin organizarea la 31 mai 2016 a Conferinţei de comemorare a Mareşalului. Înalta intelectualitate prezentă în Agora publică (politică), generalii Ion Costaş şi Vasile Grosu, liderii de opinie, personalităţi remarcabile ale culturii naţionale, savanţi, dar şi tineri militari… au înălţat la ceruri gloria spirituală, morală şi militară a martirului-voievod.  Emblematică şi axiomatică a fost prezenţa generalului bucureştean în rezervă, dr. profesor  Stan Petrescu, care a strălucit pin predica spirituală de sorgintea şi inspiraţia ilustrului predecesor.

            Cu titlu interogativ, întrebăm: politicienii interbelici imparţiali şi intangibili prin corupţie, şantaj şi trădări – Codreanu, Iorga, Goga etc. – au fost sacrificaţi univoc de pe scena politică de alianţa patologică bolevism-nazism. Mareşalul Ion Antonescu a avut un destin mai hain ori inexplicabil, alogic sau acronic?           

            A fost suspectă ori chiar abjectă absenţa de la Conferinţă a conducătorilor instituţiilor de profil, care nici n-au salutat evenimentul. Ne referim la directorul Institutului de Istorie, dr. Gh. Cojocaru, invitat personal de organizatorul conferinţei. Apoi doi doctori în istorie – viceminiştri ai culturii (inculturii?) au strălucit prin absenţa pur pururea pd-istă. Cunoşteam faptul că n-avem scriitori statutari naţionali morali (e adevărat, ei nici nu pot exista în colonii-ideologii), ecologişti, silvicultori, acum ştiu că n-avem istorici şi istorie academică decentă. Un destin hain. Precum se deconspiră şi prezenţa pur formală – pe parcursul  mai multor ani – a dr. Gh. Cojocaru la microfonul Europei libere – liber de a nu spune adevărul. 

            Sugerăm, sperăm şi aşteptăm ca Alexandru Moraru să organizeze şi să reabiliteze alte două instituţii naţionale legendare pur (pan)româneşti: Monarhia Constituţională şi Mişcarea Legionară, în special, uriaşul ei voievod spiritual naţional Corneliu Zelea Codreanu, care a îmbrăcat cămaşa morţii precum Eminescu, Vladimirescu, Antonescu etc.   Suntem în drept legitim, chiar obligaţi a ne întreba (ipoteza): dacă nu era anihilat C. Codreanu şi Mişcarea Legionară de către bolşevici, se ajungea oare la dezmembrarea României Mari şi anularea Monarhiei Constituţionale?

            Contextual, evocăm faptul că volumul  Alexandru Moraru Basarabia Mareşalului Antonescu, lansat în 2015, s-a plasat în topul celor mai citite 10 cărţi din anul 2015, concurs organizat de către Biblioteca Naţională a Republicii Moldova (ediţia a VI-a, 2016).