PRIN SĂLILE MUZEULUI MILITAR: 1918- ANUL ASCENSIUNII NAŢIONALE

                                    Prin sălile Muzeului Militar 

1918 – ANUL ASCENSIUNII NAŢIONALE 

Dreptul de a ne uni toţi românii într-un singur stat nu ni l-au dat războaiele sau tratatele, ci realitatea cea mai vie. Garanţiile noastre n-au fost de cucerit, ci de restabilire a unui drept natural pe care toate popoarele europene le-a  realizat, de la cele mai mari până la cele mai mici…

Lucian Blaga

Una din cele mai mari sărbători naţionale este ziua de 27 martie, când Parlamentul de atunci al Basarabiei, care se numea Sfatul Ţării, a votat unirea cu România. Evenimentul s-a produs în 1918. Pentru toate păturile sociale acest Act de unitate naţională  a avut o importanţă extraordinară.

IMGP1192

În şedinţa solemnă din 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării a decis în unanimitate, să proclame independenţa Republicii Moldoveneşti. Comentând efectele acestui act, Ion Nistor, scria: „De formă, Basarabia era un stat independent, în realitate, însă, noua republică n-avea nici organizaţia cuvenită şi nici condiţiile de dezvoltare necesare pentru propăşirea unui stat. Fiecare om cu  judecată îşi putea da seama că proclamarea republicii nu era decât un expedient vremelnic în calea dezlegării definitive a chestiunii basarabene. Majoritatea moldovenilor- români din Basarabia erau încredinţaţi că singura soluţie de rezolvare a problemei politice a patriei lor nu putea fi alta, decât unirea ei cu vechea Moldovă, din trupul căreia fusese răpită de ruşi cu o sută de ani în urmă”. Şi cum Moldova se unise, de la 1859, cu Muntenia, este limpede că acum, în 1918, unirea  urma să se realizeze cu România.

20130326_11344420130326_113222

Această stare de provizorat a durat numai două luni, timp, în care în Sfatul Ţării s-au dezbătut cele mai diverse probleme: de la organizarea aparatului administrativ, situaţia învăţământului şi culturii, până la reforma agrară în favoarea ţărănimii.

Problema esenţială rămânea însă aceea a unirii cu România. În acest context la 27 martie 1918, întrunit la şedinţa solemnă Sfatului Ţării i s-a prezentat Rezoluţia, care începea cu aceste cuvinte:

„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută de ani din trupul vechii Moldovei, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”.

Pusă la vot, Rezoluţia a fost adoptată cu 86 voturi pentru, 3 voturi contra şi 36 abţineri, 13 deputaţii fiind absenţi. Voturile contra au fost exprimate de doi ucraineni şi un bulgar, iar cele 36 abţineri aparţineau tot minorităţilor naţionale, cei mai mulţi fiind profesori la şcolile secundare, trimişi în Basarabia de guvernul ţarist pentru rusificarea acestui popor.

Sfatul Ţării, organ reprezentativ al populaţiei din Basarabia, şi-a îndeplinit, prin votul de la 27 martie 1918, misiunea sa istorică, de a hotărî unirea acestei provincii cu patria-mamă. Au urmat în acelaşi an, deciziile Congresului General al Bucovinei din 28 noiembrie şi ale Marii Adunări Naţionale din Transilvania din 1 decembrie, care au consfinţit făurirea statului naţional unitar român.

În  expoziţia permanentă a Muzeul Militar din cadrul Centrului de Cultură şi Istorie Militară, există un compartiment dedicat acestui eveniment istoric. Pe panourile expoziţionale găsim un şir întreg de materiale, documente, decoraţii, gazete şi fotografii din perioada respectivă, care sunt mărturisiri materiale şi documentare ale ascensiunii unităţii naţionale din 27 martie 1918.

Alături de aceste exponate vizitatorul are rara ocazie să vadă un număr impunător de arme , inclusiv din perioada I război mondial, monede, bancnote, fotografii de epocă şi  o raritate bibliografică- un exemplar al Abecedarului Moldovenesc pentru anul întâi de şcoală editat la Chişinău în anul 1917 cu caractere latine. 

Atunci când păşeşti prin sălile Muzeului Militar, când priveşti atent fiecare exponat, când asculţi povestirea ghidului, involuntar conştientizezi, că înaintaşii noştri  au luptat şi întregit Ţara cu un efort  patriotic considerabil pentru generaţiile care vor veni, pentru prosperitatea întregului popor.

În imagini: aspecte din sălile Muzeului Militar.

Alexandru Moraru

VEZI ŞI PORTALUL CENTRULUI: http://www.istoriamilitara.org

Anunțuri

Despre SECRETELE ISTORIEI

Alexandru Moraru, istoric-arhivist si publicist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, autor și editor al mai multor cărți și culegeri de documente și materiale elaborate în urma cercetărilor de arhivă, sute și sute de articole și investigații documentare.
Acest articol a fost publicat în ISTORIA IN IMAGINI, PUNCTE DE VEDERE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s