Coroana regală e o piesă de muzeu! România este Republică!

Aşa-zisa „Mişcare pentru regat şi coroană” a demarat o acţiune sortită eşecului – o ofensă sinistră la adresa Republicii România – solicitînd Parchetului General ca Ministerul Public să investigheze şi să constate nulitatea absolută a formei republicane de guvernămînt a României. Aberantul comunicat pretinde anularea unui fapt istoric la care şi-a adus contribuţia benevolă chiar fostul rege Mihai. Mai mult, a girat, cu însăşi prezenţa și acordul său, noul regim instalat de ocupantul Țării. Iată cît tupeu, cînd există, negru pe alb, documentul de abdicare, semnat de fostul rege! Nicăieri, în lume, n-a existat, vreodată, un demers similar. Dimpotrivă, Austria, Franţa, Italia au interzis categoric  descendenţilor regali să intre pe teritoriul lor. „Monarhia, sub orice formă, e o insultă la adresa umanităţii”, afirma Mark Twain. Însă, cîtă vreme există naivitate şi neştiinţă, oameni precum doamna Margareta Duda, soţul acesteia, Radu Duda şi toate neamurile lor -aşa-zisa camarilă regală- vor trăi în lux, cu slugi la curte, pe spinarea românilor. Acelaşi Radu Duda, în 2009, şi-a anunţat candidatura la preşedinţia României! Voia cu orice preţ putere, nu conta dacă puterea îi venea de la un regat morganatic sau de la republicanul palat Cotroceni. Ciufulit bine de opinia publică, s-a retras din cursă, cu coada între picioare.

Despotismul caselor regale

Statul român nu-şi mai poate permite întreţinerea fantomelor malefice ale Istoriei, excesiv de costisitoare. Banii trebuie să ajungă la pensionarii care au muncit peste 40 de ani pentru România, pe şantiere, în fabrici, uzine, agricultură şi au lăsat o imensă zestre poporului român, pe care au jefuit-o în chp barbar şi au vîndut-o, pe nimic, „democraţii” postddecembrişti. După semnarea negociată din 1947 a actului de abdicare, regalitatea compromisă nu mai are statut legal în România! Membrii cu dublă cetăţenie ai familiei fostului rege, atunci cînd stau pe teritoriul Ţării noastre, trebuie să se supună legilor şi Constituţiei României. Şi în monarhia constituţională, monarhul se subordonează Constituţiei ţării respective. Despotismul Caselor Regale a fost de multă vreme abolit în Europa, astăzi fiind doar un blazon anacronic, un simbol al vremurilor apuse, dar pentru care profitorii stăruie cu încăpăţînare, în goana după privilegii, lux şi onoruri. Noi trebuie să lăsăm Ţara, castelele, pădurile, apele, terenurile agricole, drept moştenire copiilor noştri, nu progeniturilor unor străini de neam! Cît priveşte demersul anticonstituţional al fantomaticei „case regale” este valabil pentru puţinii naivi care mai cred în poveştile cu regi şi regine, ce au acaparat de la popor domenii şi castele, retrocedate fără cap.

Ţepe trase de regi

Să nu uităm că prinţul scăpătat, Carol I, alias Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von de Hohenzollern-Sigmaringen, a venit în România cu două valijoare, pentru ca la moartea sa, după mai bine de patru decenii de domnie, să fie posesorul unei „neortodoxe” şi colosale averi. Legal, aceasta – fără să mai discutăm modul cum a fost obţinută – era a „Coroanei”, adică a instituției, nu a monarhului, acesta fiind chiriaș vremelnic, precum Iohannis la Cotroceni. Să nu uităm că fostul rege Mihai, în 1938, a prînzit cu Hitler şi a cinat cu Musolini. În 1945 a fost decorat de Stalin cu Ordinul „Победа” (Victoria), în 2005, de Putin, pentru „merite” neuitate. Să nu uităm că, şef al statului fiind, pentru a-și păstra tronul, Mihai nu l-a graţiat pe Mareşalul Ion Antonescu, deşi avea puterea, pentru a-l salva de execuţia-măcel de la Jilava, din 1946, ordonată de Stalin. Să nu uităm că cetăţeanul Mihai a semnat infama şi condamnabila Declaraţie de la Budapesta, din 1989, în detrimentul românilor şi României! Aşadar, cum să nu suspin şi eu: Regele, ah, regele! Vai de coroana noastră!

Au de moştenit şi de împărţit Medalia „Победа” 

De la 1866 încoace, regii străini au agonisit averi fabuloase în România, jefuind poporul. Grav e că, generaţia tînără e forţată să înghită propaganda făcută aşa-zisei case regale de către manipulatorii din politica şi mas-media. Da, membrii familiei ex regelui au de moştenit şi de împărţit Medalia „Победа” a tătucului Mihai, primită de la tătucul popoarelor, Josif Vissarionovici Stalin, ca recompensă pentru serviciile aduse U.R.S.S. în Al Doilea Război Mondial, adică pentru trădarea Ţării, la 23 august 1944. Deci, care Rege, care coroană a României, care regină? Răposata, Dumnezeu s-o ierte, s-a căsătorit cu Mihai după abdicare! Oficial, nu a fost niciodată regină! Pentru că nu s-a căsătorit cu un rege, ci cu cetăţeanul Mihai! Abdicarea a însemnat renunţare definitivă la tron. Fiicele lor nu au cum să fie prinţese, pentru că tatăl lor a fost un simplu cetăţean elveţian, acum, tot simplu cetăţean, dar cu dublă cetăţenie. Că fiica sa, Irina a fost arestată şi condamnată în S.U.A. pentru droguri, alcool şi organizare de lupte sîngeroase ilegale cu cocoşi dresaţi, este un aspect şi mai compromiţător al „casei”.

Care casă regală? România este Republică!

Folosind sintagme precum, „regele României”, „tronul României”, jurnaliştii, în capul cărora avem şi preşedinte şi rege, iar România este şi Republică şi Regat, ne fac/se fac de rîsul lumii. De bună seamă, mulţi dintre cei care cîntă cum li se cere, nu cunosc nici istoria reală a poporului român, nici Constituţia României. Care tron, fraţilor? Se vede că aţi chiulit de la orele de istorie, disciplină de căpătîi a neamului! Care casă regală!? România este Republică! Ce rege, care prinţi şi prinţese? Ipocriţii, trădători ai României moderne şi trăgătorii de sfori în timpul loviturii de stat din 1989 sînt în stare să lustruiască pantofii abdicatului, datorită căruia Rusia s-a trezit cu România la picioare, apoi, condamnată la comunism cu aprobarea Aliaţilor, a lui Churcill, personal, printr-o fițuică. Elita intelectualilor şi militarilor României a fost atunci aruncată în puşcării, „re-educată” sau asasinată. Mulţumiţi-i pentru acest cataclism naţional, fostului rege. Ba, Traian Băsescu voia să ni-l servească pe Paul Lambrino, posesorul unui dosar penal cu fraude uriaşe, ca prinţ de România! Franţa, Germania, Austria, au avut regi în istorie, însă, acolo, după abolirea monarhiilor, n-a mai avut nimeni obrăznicia să vorbească despre prinţi moştenitori şi regi. Preşedintele Republicii România, Klaus Iohannis a avut inconştienţa să comită gafa de a afirma public că are un rege. Domnul Mihai, Dumnezeu să-i dea zile cîte o mai avea, a fost rege, dar a abdicat, negociind şi căpătînd strict siguranţa sa şi a familiei sale. El n-a trăit în exil, ci în paradisul elveţian cu o frumoasă rentă republicană, pe care patriotul Nicolae Ceauşescu i-a suspendat-o.

De-o mai trăi, fostul rege să prezinte scuze poporului român!

Cine sînt cei care mai cred în casă regală, care, legal, nu mai există, decît ca simbol, în acest ev capitalist? Poate aceia care credeau că teroriştii au tras în timpul loviturii de stat din 1989, din toate poziţiile! Casa regală poate fi, cel mult, un muzeu cu exponate vii, precum muzeul figurilor de ceară Madame Tussauds sau Muzeul comunismului. Potrivit „Capital”, aşa-zisa casă regală a României ocupă locul 81 în Top 300 Capital 2015, cu o avere de 58-60 milioane de euro, 4 castele, trei imobile şi un teren în Bucureşti, imobile şi terenuri în Sinaia, cîteva cabane în zona Azuga-Predeal. Fostul rege ar fi trebuit să-şi elibereze conştiinţa, mărturisind public abdicarea, „spovedania” făcută lui Groza şi negocierea cu acesta, la ordinul lui Stalin. Să prezinte scuze urmaşilor soldaţilor-martiri, duşi de Armata Roşie în minele din Donbas, în Kazahstan sau în tundra siberiană, unde le-au rămas osemintele. Scuze pentru asocierea cu condamnarea la moarte (prin refuzul graţierii) a Mareşalului Antonescu şi a celorlalţi trei colaboratori.

Că Mihai n-a fost un rege de ispravă, ştie toată lumea

Ei bine, toţi moştenitorii ex regelui, armata de trîntori, prinţese, prinţi şi ce-or mai fi, dacă ar obţine ceea ce urmăresc, ar însemna să nu mai călcăm liberi pe pămînt românesc, pentru că moşiile lor întinse ar fi proprietate privată. Că n-a fost un rege de ispravă ştie toată lumea, dar, mai tîrziu, după abdicare, în Elveţia, a reuşit să-şi asigure, material, pe viaţă urmaşii. „Constituţia nu poate garanta averile lor, provenite exclusiv de la poporul român. Ar fi o contradicţie şi o încălcare a Legii fundamentale a României. La proclamarea Republicii, în mod legal, această avere revenea naţiunii. Ne-am săturat de moştenitori inventaţi peste noapte de avocaţii lor, bine plătiţi.” La proclamarea Republicii, această avere revenea, de drept, naţiunii. Aşadar, să încheiem cu eroizarea istoriei malefice a dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen, alăturarea acesteia numelui regal fiind interzisă chiar de împăratul Wilhelm al II-lea, cînd, Ferdinand, singurul dintre cei patru, a socotit că interesul poporului român este deasupra Monarhiei!

După abdicare, Kaput !, nu mai are dreptul la titlul de rege

„Monarhia e ca o rîie, odată ce o iei, nu mai poţi scăpa de ea, adică este ereditară, se transmite din tată în fiu, fiţi atenţi ce vă doriţi.” Un rege nu-l poţi alege periodic, ăştia iau ţara în stăpînire pînă la moarte, apoi o lasă moştenire progeniturilor (fie ele și cu defectele lui Nero), de parcă ar fi a lor. Casa regală e o piesă de decor, ceva în registrul teatrului absurd al „Scaunelor” lui Eugen Ionesco, regizată din afară, o dovadă de slugărnicie a autorităţilor de la Bucureşti, care nu mai reprezintă demult România, ci marasmul Noii Ordini Mondiale. „Dacă Iohannis a dat cu semnătura în cartea de condoleanţe a Anei de Bourbon, înseamnă că a încălcat Constituţia Republicii România, fiind de acord cu existenţa unui fals istoric! Iohannis poate fi suspendat pentru încălcarea Constituţiei care prevede explicit că forma de guvernămînt a României este Republica. Chiar nu vede nimeni ca s-a suspendat singur?”, scrie domnul Zagura. Vă amintiţi că Familia regală britanică n-a fost la funeraliile Annei de Bourbon! Nici casele regale din Spania şi Danemarca, potrivit listei transmisă presei de Biroul de Presă al fostului rege Mihai. De ce? Pentru că s-au gîndit că România este Republică, iar prezenţa la înmormîntarea unei pseudo-regine le-ar aduce deservicii de imagine. Nici măcar prinţul Charles, cel care are fantezii erotice cu Transilvania noastră, n-a fost prezent. După abdicare, Kaput, nu mai are dreptul la titlul de rege, deci, Anna nu poate fi numită regină! Nici soţul reginei Elisabeta a Marii Britanii nu este numit rege, ci prinţ consort. Cît vă mai trebuie, fraţilor, să vă treziţi din adormire şi manipulare? Cum acceptaţi tot circul acesta grotesc? Se face mare tămbălău şi se aduc acuze pentru banii pe care Primăria Capitalei îi dă Catedralei Neamului Românesc! Păi, bine, fraţilor, sumele uriaşe cheltuite cu Mausoleul regilor de la Curtea de Argeş, ditamai construcţia unde vor fi înmormîntaţi străinii de neamul nostru, care au capturat averile naţionale, nu v-au sărit în ochi?

Documentul de abdicare a regelui Mihai este real şi public şi este în vigoare!

Pentru că am intrat pe terenul marcat fraudulos de maidanezi, mă voi alege, din nou, cu mîrîieli şi muşcături. Potăile îşi apără cu străşnicie osul îngropat. Însă, trebuie luaţi de zgardă şi siliți să înveţe Constituţia şi legislaţia noastră. Dacă te împotriveşti manipulării, dacă refuzi să crezi că nişte maidanezi aruncaţi în curtea României de valurile tulburi şi violente ale istoriei sînt cîini de rasă nobilă, eşti atacat şi muşcat cu periculoşii colţi ai imposturii. Jurnalistul Ion Cristoiu spune aşa: „Ca istoric Regina Ana nu înseamnă pentru mine nimic”, Regina Ana a fost doar atît: Soţia fostului Rege Mihai. Nici măcar soţia regelui Mihai în anii de domnie constituţională a acestuia: 1940-1947. A devenit soţia lui Mihai după Abdicarea din 30 decembrie 1947.” Deci, tovarăşi „mișcători pentru regat şi coroană”, cînd, unde, cine a încoronat-o ca regină pe Anna de Bourbon? De unde, Anna de România? Documentul de abdicare a regelui Mihai clarifică definitiv statutul fostului rege, al aşa-zisei prinţese moştenitoare, Margareta, dar şi cel al Annei Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguerite de Bourbon-Parma, născută la Paris la 18 septembrie 1923, care a avut cetăţenia franceză, elveţiană, engleză, dar nu a solicitat niciodată cetăţenia română şi nici nu a dorit să înveţe sfînta Limba Română.

D.N.A să se autosesizeze şi să cerceteze riguros toate retrocedările ilegale către autointitulata casa regală!

„La 10 iunie 1948, Anna s-a căsătorit cu cetăţeanul Mihai Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen care n-a fost încoronat niciodată ca Rege al României. Tatăl lui Mihai, Carol al II-lea a abdicat şi şi-a lăsat progenitura pe post de surogat, iar Anna nu a avut niciodată coroană regală, ca să fie numită Anna de România! Căsătoria sa s-a produs după ce România a devenit Republică la 30 decembrie 1947, şi a avut loc în Grecia, la palatul unei rude din partea lui Mihai Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen, nu în biserică. Niciodată Mihai Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen nu a depus, în Parlamentul României, jurământul prevăzut de Constituţie pentru a deveni Rege al României. Ca urmare, Direcţia Naţională Anticorupţie (D.N.A.) trebuie să se autosesizeze şi să cerceteze toate retrocedările ilegale de palate, castele şi zecile de mii de hectare de terenuri agricole şi păduri către autointitulata «casă regală»”(Gh. Funar). Vor fi prinşi cu mîţa în sac, cum a fost prins şi arestat prinţul lui peşte prăjit, finul lui Băsescu, Paul, care avea tupeul să-şi spună prinţ de România. Aşadar, pe banii cui trăiesc urmaşii fostului rege?, ca un afront adus marilor eroi, martiri şi personalităţi ale neamului românesc? Pe banii Republicii România!, deci din buzunarele românilor republicani.

„Mai trăieşte? Ori e mort?”

„Cine plăteşte cetăţeanului Mihai pensia ca fost şef de stat şi pe cea de veteran? Republica România din buzunarele republicanilor! Cine plăteşte întreţinerea castelelor şi domeniilor unde locuiesc veneticii hohenzolerni care au supt şi sug averea Poporului? Republica România din buzunarele republicanilor! Cine plăteşte emisiunea propagandistă mincinoasă – Ora ex regelui trădător – de la TVR? Republica România din buzunarele republicanilor! Monarhia a ucis mai mulţi români decât comuniştii”, scrie doamna profesoară Anuşca. Drept mulţumire, cetăţeanul Mihai refuză să plătească statului român taxele şi impozitele aferente. D. Stanzeleit consemnează: „Faceţi domnule o anchetă mare: unde e fostul rege? De 3-4 ani nu l-a mai văzut nimeni în public. Nici măcar la funeraliile soţiei dumisale. A urât-o că i-a făcut cinci fete? Mai trăieşte? Ori e mort? E ţinut prizonier în castel de cuplul Margareta-Dudău? Ceva nu e în regulă!” Sigur, ceva nu e în regulă. Dacă moare cetăţeanul Mihai, se vor cutremura şi vor cădea toate dudele regale din arborele lor genealogic. Aşa că, „dead or alive”, au interesul să-l ţină departe de ochii presei şi, cumva, cît mai mult în viaţă. Mai au ceva retrocedări pe rol şi fără domnul Mihai, nu-şi mai pot intra în posesia chilipirurilor. „Dacă Margareta ar avea simţul realităţii ar fi trebuit să se simtă jignită pentru că în spatele mamei sale au fost cocoţate nişte excesive merite, pe care chiar nu le-a avut, iar laudele excesive ar trebui să-i pară monumente de nesinceritate şi ipocrizie”, scrie Liana Ghiorghioff. Se complace, însă, în aburiri „nobiliare”, care îi aduc foloase necuvenite de la bugetul Republicii România!

Europenii nemulţumiţi de casele regale din ţările lor

Cu o impertinenţă rar întîlnită, adulatorii fostului rege vor să impună, în Republica România, o casă regală ilegală, în condiţiile unei reale trădări istorice a Ţării. Rămăşiţele monarhiilor care mai supravieţuiesc în Europa sînt nişte decoruri extrem de scumpe, greu de suportat de popoare, nişte exemplare opulente, nişte colonizatori care au adunat uriaşe bogăţii, subjugînd şi taxînd popoare şi state, unele dintre ele şi astăzi, colonii, imaginea acestor capete regeşti fiind continuu alimentată de un întreg aparat propagandistic. Anual, familiile regale europene primesc sume uriaşe de la bugetele naţionale, iar averile lor umflate sînt păstrate la secret. În sînul acestor familii nobile, luxul, distracţia şi lenevia sînt la mare căutare, fapt pentru care, acuzele şi criticile cu adresă directă s-au înmulţit în Europa, pe fondul nemulţumirilor sociale. Membrii caselor regale din Anglia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Norvegia, Spania, Suedia şi Danemarca au fost acuzaţi că „aruncă banii pe fereastră”. În timp ce oamenii de rînd sînt puternic afectaţi de criza fără sfîrşit, familiile aşa-zis nobile au zeci de palate şi reşedinţe în care locuiesc în funcţie de anotimpuri, au trupe speciale, servitori, gărzi, bucătari, grăjdari, cameriste şi toate armatele de trepăduşi de la curţile capetelor încoronate, pardon, încornorate, aceşti trîntori cheltuind de fapt ceea ce ei nu cîştigă.

Dublu trădător de ţară !

Românii sînt prea săraci ca să mai finanţeze de la buget armatele de servitori şi luxul unei false familii regale, vinovată de trădarea Ţării. La muzeu cu regii şi regalitatea! Poporul român, sărăcit de penalii politici şi de stat postdecembrişti, n-are de unde să întreţină aceste păsări de pradă, să finanţeze o aşa-zisă casă regală cu suma de 45 de milioane de euro pe an, în realitate, ei fiind urmaşi ai unui dublu trădător de Ţară: la 23 august 1944 şi în 1989, cînd a semnat infama Declaraţie de la Budapesta, care stipula ca Ardealul nu e pămînt românesc. Un trădător cu atîtea morţi pe conştiinţă, ce nu a catadicsit o singură dată să prezinte scuze poporului român! Margareta nu poate fi principesă moştenitoare decît la reşedinţa privată din Elveţia, de la Aubonne, pentru că, după ce şi-au văzut sacii în căruţă, ştiuta locuinţă din Versoix a devenit neîncăpătoare pentru „paraziţii” regali. În România, aceştia nu au de moştenit decît păcatele senectuţii sale Mihai. România nu este regat, iar coroana nu-i decît piesă de muzeu. România este Republică, iar Republica nu-i un brevet al comunismului, ci o formă de guvernare precizată ca atare în Constituţia României! Dragi români, nu uitaţi că fostul rege Mihai are mîinile pătate cu suferinţele şi sîngele celor 175.000 de militari români, luaţi prizonieri de ruşi după catastrofala „Proclamaţie” citită – dar nu făcută de el, la 23 august 1944, făr să fi încheiat în prealabi un armistiţiu cu condiţii riguroase ale armatei şi poporului român! Nu uitaţi că, alături de Ana Pauker, fostul rege a numit şi girat personal guvernul comunist Petru Groza şi ne-a aruncat sub talpa comunismului bolşevic. Avem destui regi de teapa lor în ţară: regii manelelor, regii lumii interlope, regii şoselelor, regii asfaltului, regii Cioabă, regii justiţiei, regele fotbalului, regii deneaului, regii sereiului, regii imobiliarelor, regii morţilor secrete (de la Tinu pînă la Condrea), regii corupţiei, ba chiar şi un împărat. Ce-ar fi ca şi ei să ceară, în plus, finanţări şi coroane de la stat?

„Mihai a conlucrat cu comuniştii pînă la abdicare”. Verdict: „Vinovat”!

În concluzie, regele fără regat, se face vinovat de cei 45 de ani de comunism, de arestarea şi asasinarea mareşalului Antonescu la comanda lui Stalin, de trimiterea la moarte şi deportarea a 175.000 de militari români, inclusiv ofiţeri superiori, dezarmaţi şi luaţi prizonieri de ruşi prin ordinul fostului rege, de condamnarea unor intelectuali, responsabil de genocidul unor strălucite personalităţi politice şi culturale, a unor jurnalişti şi patrioţi, care au ales să moară, decît să trădeze Ţara, aşa cum a procedat fostul rege. Dacă ar fi avut un minim respect faţă de poporul român, nu se întorcea să trăiască din nou din mila şi naivitatea unora, revendicînd proprietăţi din patrimoniul naţional. Dacă iubea poporul român nu semna infama declaraţie de la Budapesta din 1989, prin care cereau, printre altele şi independenţa Transilvaniei. Cel ce a predat România ruşilor şi a plîns după noi în exil cu lacrimi de crocodil, nu a fost decît un „rege” necopt şi laş, „un nevoiaş al minţii”, cum l-a etichetat marele jurnalist Pamfil Şeicaru. „Mihai a conlucrat cu comuniştii pînă la abdicare. Le-a făcut jocul şi aceştia l-au lăsat să plece nevătămat şi cu averea din România. Ba l-au mai şi decorat! Deşi putea să refuze, fostul rege Mihai a aprobat legea pentru confiscarea aurului şi valutei în 1947, lege care a băgat mii de români la temniţă. În Arhivele Naţionale există documentul care atestă că fostul rege Mihai s-a înţeles cu comuniştii să abdice şi nu a fost forţat. Fostul rege Mihai a mai contribuit la lichidarea ziariştilor şi intelectualităţii româneşti”, scrie „Curentul”. „Să ceri într-o instanţă din România (care îşi desfăşoară activitatea pe baza legilor aflate sub autoritatea suprema a Constituţiei României din 1991/revizuită în 2003 şi aprobată prin referendum) anularea efectelor actului de abdicare din 1947 şi revenirea la monarhie este o gogomănie, un demers stupid a unor aşa-zise elite prăfuite intelectual) ….În primul rând, descendentul lui Carol II-lea, Mihai, a fost rege ilegal şi ilegitim numit de Antonescu în prezenţa Patriarhului. Antonescu a fost numit Conducător suprem al statului de Carol al II-lea, care a anulat in 1938 Constituţia din 1923 prin votul Parlamentului şi Plebicist….şi tot aşa putem spune că, la fel, Constituţiile din 1923 şi 1866 au fost ilegale, deoarece au avut la bază lovitura de stat din 11.02.1866, prin care a fost detronat Prea Slăvitul Domn Patriot al Românilor, Alexandru Ioan Cuza”, scrie George Florea…. Dacă veţi deschide link-urile de mai jos, veţi afla informaţii extrem de importante despre casa regală.

http://www.art-emis.ro/editoriale/1262-care-rege-care-print.html

http://www.art-emis.ro/editoriale/1692-mihai-viteza-urmarit-cu-pobeda-si-doua-avioane.html

http://www.art-emis.ro/editoriale/695-vocea-poporului.html

http://www.art-emis.ro/editoriale/713-vocea-poporului-2.html

http://www.art-emis.ro/editoriale/491-monarhia-din-import.html

http://www.art-emis.ro/editoriale/3609-ce-doreste-fiica-unui-tradator.html

MARIA DIANA POPESCU

SURSA: http://www.art-emis.ro/editoriale/4186.html

Publicat în Articole, Documente, PRIETENII M-AU INFORMAT:, PUNCTE DE VEDERE, TEXTE ŞI FOTOGRAFII ALE ALTORA, ŞTIRI DE ULTIMA ORĂ | Lasă un comentariu

135 DE ANI DE LA NAŞTEREA MAREŞALULUI ANTONESCU: LANSARE DE CARTE

La 29 mai 2017 la ora 14.00 în incinta Bibliotecii Centrale a BM „B.P.Hasdeu” va avea loc lansarea volumului „Materialele Conferinţei Ştiinţifice „Mareşalul Antonescu în istorie şi istoriografie”- culegere de comunicări de la Conferinţa din 31 mai 2016, care a avut loc tot în acest local.

În cadrul Clubului Istoricilor din Republica Moldova va prezentată o culegere de materiale. La acest eveniment vor participa toţi doritorii, inclusiv autorii comunicărilor ştiinţifice de la respectiva Conferinţă, istoric, jurişti, filologi, politologi, studenţi, elevi etc.

Invitaşi speciali ai evenimentului sunt: profesor universitar dr. Ion Coja, dr. Vasile Şoimaru, enciclopedistul Iurie Colesnic, domnii Alexei Paluţă, Efim Efros, Alexei Creţu.

Sunt invitate toate mijloacele de informare, care pot trata obiectiv acest eveniment. Participanţii la eveniment vor primi gratis un volum de carte.

Alexandru MORARU, autorul, organizatorul conferinţei şi al volumului nominalizat

Publicat în Articole, ÎN OBIECTIV, Carti, Documente, IN MEMORIAM, ISTORIA IN IMAGINI, OAMENI DEOSEBIŢI | 3 comentarii

O CARTE SINTEZĂ DE BRÂNDUȘA COLESNIC

Noutăți editoriale

              O CARTE SINTEZĂ DE BRÂNDUȘA COLESNIC

Cred că nu este corect atunci, când o carte bună, o carte sinteză, o carte, care are toate șansele de a deveni de referință să treacă neobservată de publicul larg, de specialiști, de o lansare solidă….Așa s-a întâmplat cu cartea semnată de Brândușa Colesnic ”Revoluțiile colorate” între mit și realitate” apărută la editura ”Epigraf”în anul 2016 la Chișinău.

Deși sunt multe cărți neânsemnate și chiar slabe de punct de vedere informațional, artistic sau științifice, dar autorii lor cu un mare tupeu își fac lansări de carte de parcă déjà premiul naținal cel puțin este asigurat. Dar în fond, n-ai ce citi și în scurt timp conștientizezi că a fost stricată hârtia pentru o ”operă” de nimic.Probabil că din acest motiv și se spune:”obraznicul, manâncă praznicul!”

Sigur că nu este vorba de Brândușa Colesnic, care asemeni tatălui său, cunoscutul cărturar și enciclopedist Iurie Colesnic a muncit cu toată seriozitatea la acest volum impunăror de peste 300 de pagini și vă asigur că tânăra autoare,  deși timidă și modestă, dar foarte bine instruită, cu cunoștințe vaste la subiectul propus, a scris o carte important și necesară, care are toate șansele să devină de referință.

Volumul este bine structurat în trei capitol mari: 1. Istoricul și mecanismul de desfășurare a ”revoluțiilor colorate”; 2. Situația mondială în contextual luptei dintre marile puteri; 3. ”Revoluțiile colorate” între scop și rezultat”.

Cartea este excelent îngrijită poligrafic și are o prefață semnată de un specialist notoriu la subiectul cărții, Teodor Botnaru, ambasador Extraordinar și Plenipotențial, general de divizie în rezervă. Volumul este excelent documentat cu mai bine de 300 surse din multe țări ale lumii, dar și prefața nominalizată îi dă o încărcătură informațională și o credibilitate sută la sută, fapt care va face, ca această carte să fie căutată în librării de toți cei cointeresați de acest subiect foarte actual, chiar arzător dacă vreți.

Cunoscând în mare parte opera tatălui său, puteam să intuiesc, că autoarea va prelua stilul de a scrie de la scriitorul și publicistul  Iurie Colesnic. Dar după ce am studiat lucrarea propriu zisă a Brândușei Colesnic, m-am convins că nu este așa, că are stilui său aparte, că nu repetă pe nimeni, dar cu toate acestea nu cedează cu nici un centimetru textului părintelui său.

Cartea este foarte interesantă și unicală în felul său, fiindcă încercări de a face lumină la acest subiect au mai fost, dar nimeni n-a izbutit să facă o analiză atât de amănunțită, desfășurată pe un arial geografic atat de amplu. Este o sinteză serioasă a timpurilor pe care le trăim, este o carte reușită, de success și sunt sigur că încă mult timp va fi căutată prin biblioteci și librării, deși n-a avut o lansare pompoasă, de care se bucură multe cărți net inferioare celei despre care vorbim.

Cred că în vasta și impunătoarea bibliotecă personală a enciclopedistului Iurie Colesnic, această carte este cea mai scumpă, deoarece conține o dedicație și un autograf, cu care ar putea să se mândească orice tată:

Tată, mulțumesc că m-ai încurajat întotdeauna să gândesc diferit și să am curajul să spun ce cred. Iată rezultatul…lectură plăcută J Brăndușa C. 26.12.2016

Adevărat vă spun, această copilă are un viitor minunat, iar neamul Colesnic, după cum observați devine un brend național…si slavă Domnului!

Felicităm fiica și tata  pentru acest succes incontestabil și multă inspirație pe viitor!

Alexandru Moraru, istoric- arhivist și publicist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Publicat în Articole, BIBLIOTECA SECRETELOR ISTORIEI, Carti, Documente, DUMINICĂ SEARA..., FELICITĂRI, Fotografii, PRIETENII M-AU INFORMAT:, RECENZII, TINERE TALENTE | 1 comentariu

Blestemele românilor pe fețele lui Ianus

Această galerie conține 1 fotografie.

Spre marele ghinion al României, Herr Führer K.W.I. născutu-s-a, într-o zi de 13. În 2014, chiar înainte cu o lună de a fi uns „capo di tutti capi” în satul fără câini, Mutti Merkel l-a „crucificat” cu o ditamai „Eiserne … Continuă lectura

Galerie | Lasă un comentariu

LANSĂRI DE CARTE: 10 MAI 2017, BIBLIOTECA CENTRALĂ A BM ”B.P.HASDEU”- CARTE DESPRE APE…

Cartea despre ape, fântâni și izvoare.

Ca militar de carieră am scris și am oglindit detaliat în lucrările mele – cărți și articole publicateși  în reviste militare, despre lupta românilor basarabeni în cel de-al doilea război  mondial, despre evenimentele de luptă pentru independența și suveranitatea Moldovei de peste Prut și despre conflictele militare și războiul Republicii Moldova cu Transnistria separatistă din anii 1990-1992. Acum vin în fața cititorului cu un volum de carte mai puțin obișnuit, care are un stil pacifist, un titlu localizat geografic: ”Fântânile și izvoarele Moldovei de peste Prut”.

Încă în tinerețe, în anii 70 ai secolului al XX-lea am încălecat pe o bicicletă, mai târziu și pe o motocicletă de epocă și am colindat Basarabia în lung și în lat în căutarea de izvoare, fântâni originale și desigur meșteri fântânari. Am stat față în față cu acești oameni care au o intuiție neobișnuită de a descoperi izvoarele din adâncime.După descoperirea  de către meșter a izvorului, se trece la săpatul manual al fântânii cu clădire și îmbrăcarea ei în piatră, după care se ajunge la darul meșteruluicătre oamenii care au nevoie de apa fântânii. Funcțional fântânile sunt diferite și anume fântânile cu cumpănă, fântânile cu roată, cu scripete, cu manivelă, cu ciutură,  cu funie, cu lanț, etc.

La prima vedere s-ar părea că fântâna este accesibilă tuturor, căci ce poate fi mai simplu ca apa pe care o utilizează în permanență omul, dar dincolo de această simplitate, autorul a intuit adevărata valoare a apei, cea de izvor al vieții. Mai mult ca atât apa este furnizor de energie, de fantezie, de tradiție și de istorie , de legătură dintre generații, de eternitate umană.

Eternitatea existenței umane este legată de câțiva factori, doi dintre ei însă sunt decisivi: pământul și apa. De fapt, civilizațiile au apărut lângă apă, s-au format în preajma marilor râuri și lacuri. Unii savanți afirmă chiar că civilizația umană inițial s-a născut în apă.

Cultul apei și mai ales al apelor are rădăcini în spiritualitatea geto-dacă și s-a transmis în mare parte și în creștinism. Anumite fântâni, izvoare, cursuri de apă erau venerate și lângă ele se organizau ceremonii religioase și rituri de trecere. Apa curată a acestor surse era colectată în vase, întotdeauna înainte de răsăritul soarelui și era considerată așa zisa ”apă neîncepută”, folosită în toate ritualurile de purificare, de vindecare a rănilor, a bolilor, izgonirea duhurilor rele; apa mai era folosită și pentru stropirea (aghezmuirea) armatei geto-dace înaintea bătăliilor.

Apa, ca și hrana, este o condiție vitală a omenirii. În toate timpurile, solul, apași aerulaureprezentat cei trei factori de mediu foarte importanți, care formează triunghiul vieții. Acești factori au format populațiile vegetale, animale și umane, după care pe parcursul vieții s-au format și așezările umane, create de om. Oamenii  s-au alimentat cu apă dulce din râuri lacuri, izvoare și fântâni.

Resursele de apă dulce ale planetei sunt limitate, răspândite neuniform în teritoriu și supuse variațiilor sezoniere. Apa constituie o condiție esențială a existenței pe pământ, este vitală pentru conservareași perpetuarea vieții, pentru dezvoltarea comunității umane, fiind determinantul pentru menținerea echilibrului ecologic global al planetei.

Creșterea considerabilă a populației actuale a lumii a determinat și o creștere a consumului de apă dulce. Au fost teritorii și state care din cauza lipsei apei s-au autodistrus.

Acolo unde dispărea apa, dispărea și civilizația. Teritorii înfloritoare altădată, unde

s-au dezvoltat cele mai vechi civilizații ale antichității, precum cele ale Egiptului antic, cu piramidele care ne încântă și în prezent, ale Mesopotamiei, ale țărilor din spațiul nord-african, s-au transformat în imense pustiuri. Prezența izvoarelor de apă le-a adus unor populații înflorirea, după cum împuținarea ori secătuirea acestora le-a adus declinul și în cele din urmă pieirea. Cauza principală a fost dispariția apei în teritoriile respective și lipsa responsabilității omului față de mediu și natură.

În mitologiile antice aflăm că apa stă la baza genezei. Apa acoperă circa 71% din suprafața pământului, volumul de apă pe planeta noastră fiind de circa 1400 de milioane metri cubi. Circa 98 % din acest volum imens de apă este sărată și având un conținut mare de sare, nu poate fi utilizată ca apă potabilă, la irigații și pentru tehnologii industriale. Cea mai mare rezervă de apă dulce se găsește în lacuri, în râurile mari, în calotele glaciale de la ploi, în ghețari și în subteran.

Cartea este un studiu foarte complex, apa fiind privită din mai multe unghiuri de vedereexpuse mai sus, dar în carte demonstrăm că fântâna și izvorulpentru populatia de la sate este vital și ceva foarte important. Românii țin la loc de cinste fântâna pe care o innobilează cu forme frumoase și cu simboluri străvechi, precum: soarele, luna, stelele, păsările, animalele, florile și multe motive geometrice, dispuse în brâie și registre decorative.

Arhitectura fântânilor, tema principală a cărții în general, este ceva nou, ieșit din comun, pentru că în alte spații geografice ale continentului european nu am întâlnit așa ceva. Toată cartea este ilustrată cu fântâni și izvoare. Elementul de bază arhitectural este pregătirea și prelucrarea lemnului, cioplitul, decuparea figurilor din lemn, traforate, crestate cu compoziții luate din natură și din viață, ilustrând plante, arbori, păsări, animale, corpuri cerești. Această lucrare artistică și arhitecturală apreciază valoarea înaltă a meșterilor populari autohtoni și nivelul profesional și artistic al tâmplarilor, lemnarilor și fierarilor moldoveni.

Din lucrare reiese că apa este o sursă importantă de viață, dar și o sursă importantă de inspirație a scriitorilor,  pictorilor, artiștilor și muzicienilor. În carte sunt prezentate lucrări, citate celebre și extrase din lucrările marilor personalități ale lumii, a poeților precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mircea Eliade, Vasile Alecsandri, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Ion Proca, Adrian Păunescu și alții.

Cititorul poate lua cunoștință despre calitatea apelor, inclusiv a  celor subterane, și îngrijorarea specialiștilor și a savanților ecologiști despre poluarea apelor din fântâni, izvoare, lacuri și  bazine subterane cu compuși ai azotului, nitriți, nitrați, din urma cărora suferă și va suferi  în continuare populația Moldovei și a României.

Cartea „Fântânile și izvoarele Moldovei de peste Prut” este o enciclopedie a fântânilor Moldovei, pentrucă reprezintă arhitectura localităților din Nordul, Centrul și Sudul plaiului moldav.

Cartea abundă în poze istorice, în poze mai noi și mai vechi, izvoare și fântâni, care au dispărut, dar care rămân în filă de carte ca o mărturie de neșters a civilizației românești pe aceste locuri.

Savanții vor descoperi în această carte toponime inedited, arhitecții vor descoperi detalii uitate, care, modernizate pot reveni în arhitectura contemporană, meșterii populari vor descoperi elemente de ornament produse de inspirația strămoșilor. Iată de ce fântânarii sunt nemuritori. Printre ei, o spun cu plecăciune și cu mândrie, se află și tatăl meu Ilie, de la care am învățat care e leacul pentru setae cea arzătoare și cum să dibuiesc un izvor în adâncul pământului.

Toate acestedestăinuiri despre apă și fântâni lasă impresia că între două coperte sălășluiește un adevărat patrimoniu al civilizație autentică românească. Este o muncă a autorului de zeci de ani, care încununează o operă de cercetare, de sacrificiu și de dorință sinceră de a lăsa o urmă de neșters în cultura română.

Conf. univ., dr.ing. Anatol Munteanu, Membru al Academiei Oamenilor de Știință din România.

Publicat în Articole, MILITARI DE CARIERĂ:, OAMENI DEOSEBIŢI, PRIETENII M-AU INFORMAT:, TEXTE ŞI FOTOGRAFII ALE ALTORA, ŞTIRI DE ULTIMA ORĂ | 2 comentarii

NOUTĂȚI EDITORIALE: ALEXANDRU MORARU- ÎN LABIRINTUL DOCUMENTELOR SECRETE

NOUTĂȚI EDITORIALE: ALEXANDRU MORARU- ÎN LABIRINTUL DOCUMENTELOR SECRETE

Noul volum este dedicat copiilor și nepoților autorului. Cartea a apărut în format A4 conține  356 de pagini cu o îngrijire poligrafică excelentă a editurii Tipocart Print.

Conținutul cărții nu este altceva decât o selecție din cele mai reușite articole documentare și publicistice apărute pe parcursul anilor și publicate în majoritatea cazurilor în reviste, ziare dar și anuare ale unor instituții științifice. Sunt articole importante bine documentate cu materiale inedite, care dau peste cap multe minciuni istorice ticluite de istorici de curte sau dușmani direcți și indirecți ai adevărului istoric, printre care se numără kominterniștii mai noi și mai vechi, toate speciile de sioniști și sorosiști, cumpărați cu 30 de arginți de mai marii lumii.

În majoritatea lor, sunt articole scrise în baza documentelor secrete și inedite  de arhivă, deoarece autorul a muncit în arhivele statului, mai întâi la Arhiva Națională a RM apoi la Arhiva Organizațiilor Social-Politice a RM (fosta Arhivă a CC a PCM) și într-un caz și altul în funcție de șef secție valorificarea documentelor de arhivă. Fiind îndrăgostit de istorie, autorul paralel cu serviciul de bază, a studiat zeci de mii de documente importante pentru cercetarea istoriei naționale. Multe din aceste documente au fost publicate în premieră absolută în mai multe volume de carte, alcătuind culegeri tematice de documente inedite de maximă importanță în istoria națională. Printre aceste volume se numără:

În anul 2016 istoricul-arhivist și publicist Alexandru MORARU a organizat la Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu o conferință științifică inedită ”Mareșalul Antonescu în istorie și istoriografie”, eveniment dedicat memoriei celor 70 de ani de la asasinarea bravului militar și Conducător al Statului român. A fost un eveniment fără precedent.

În baza comunicărilor prezentate la acest for științific, Al. Moraru a alcătuit și scos de sub tipar”Materialele Conferinței științifice ”Mareșalul Antonescu in istorie și istoriografie”, grație domnului Efim EFROS, om de afaceri, care a sponsorizat apariția acestei cărți, deși într-un tiraj redus (80 de exemplare). Pentru a bucura cumva cititorul, vă comunic că datorită efortului prietenului Alexei Crețu, profesor universitar și al prietenului Alexei Paluță, cunoscut medic a putut fi posibilă apariția cărții cu materialele conferinței într-un tiraj mai solid, la o editură din București. Cu această ocazie, la 29 mai 2017, la Biblioteca Centrală a BM ”B.P.Hasdeu” va fi organizată lansarea acestei cărți  și publicul va primi în dar cate un volum de carte.

Să revenim la subiectul nostru. Documentele secrete, care n-au fost utilizate în cărțile lui Alexandru Moraru, au fost cu succes folosite în sutele de articole cu caracter istoric și documentar publicate în mai multe reviste și ziare. Printre acestea se numără: ” Literatura și Arta”, ”Glasul Națiunii”, ”Capitala”, ”Ziarul de Gardă”, ”Magazin Istoric”, ”Historia”, ”Țara”(Iași), ”Flux de Vineri”, ”Analele Științifice ale Universității de Stat din Moldova”, etc.

Pentru a provoca un interes față de noul volum al istoricului Alexandru Moraru, vă șoptim, că cartea începe cu un articol excepțional de proporții ” Cadrele bolșevicilor”, care a fost preluat de renumitul scriitor și patriot Paul Goma în renumita lucrare ”Săptămâna Roșie…”(vezi Editura Vicovia, 2009, pag. 315 – 331) și multe alte articole tăioase informațional.

La finele cărții, pe post de anexă a fost introdus și un ” album personal”, unde au fost incluse un număr mare de fotografii din viața autorului, copilăria, adolescența, anii de studenție și de activitate. Sunt și poze credem noi, mai puțin cunoscute, cum ar fi autorul alături de oameni celebri cum sunt: maestrul Eugen Doga, maestru Iulian Filip, dr. Vasile Șoimaru, profesorul Alexandru Moșanu, generalul Ion Costaș, scriitorul Constantin Dragomir și regretatul poet Ion Vatamanu, poeta Maria Botnaru, istoricii dr. Mariana Țăranu, dr. Ruslana Grosu, dr. Viorica Olaru Cemârtan, dr. Ion Negrei, profesoara Daniela Vacarciuc,  istoricul militar Sergiu Munteanu, istoricul literar, cercetătorul Vasile Malanețchi, scriitorul și publicistul Vlad Pohilă,  dr. Mariana Harjevschi, dr. Lidia Kulikovski, distinsul cărturar Iurie Colesnic, renumitul scriitor și publicist, Ion Măldărescu, poetul şi scriitorul Nicolae Dabija, publicistul și editorul Alexandru Ganenco, cunoscutul scriitor Tudor Țopa, profesorul universitar Alexei Crețu, colega Elena Șendrea, doamna Elena Pintilei, enciclopedistul Benedict Ciubotaru, profesorul universitar dr. Anatol Petrencu, doamna Mariana Pagu,  colonelul (r) Anatol Munteanu, renumita interpretă Aurica Dicusară (Basarabeanca), scriitorul şi publicistul Grigore Grigorescu, prietena familiei doamna Svetlana Uncuţă, doamna Liuba Muntean, maestru Vasile Iovu și mai multe poze cu copiii și rudele apropiate.

În speranța că volumul va fi apreciat de specialiști și cititori, nu ne rămâne decât să felicităm autorul cu noua realizare.

Cor. portal ”Secretele Istoriei”

Publicat în Articole, Carti, Documente, DUMINICĂ SEARA... | 2 comentarii

HRISTOS A ÎNVIAT! SINCERE FELICITĂRI!

Publicat în DUMINICĂ SEARA..., FELICITĂRI, Fotografii | Lasă un comentariu